sâmbătă, 15 iulie 2017

CRAIOVA - CASA RUSĂNESCU


Casa Rusănescu din Craiova este un monument istoric de arhitectură de final de secol XIX aflat în zona centrală a orașului, situat la intersecția dintre Bd. Știrbei Vodă și Calea Unirii. Casa, care a aparținut boierului craiovean Ștefan D. Rusănescu, este în prezent cunoscută drept Casa Căsătoriilor și găzduiește mai multe secții ale Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor din Craiova (Stare Civilă, Autoritate Tutelară).
Clădirea datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea (aproximativ 1870-1900) și a fost construită pentru a servi drept locuință familiei Rusănescu. Rusăneștii erau o familie boierească ce își trăgeau numele de la moșia cu același nume din Olt (fostul județ Romanți) pe care o dețineau. Fără să facă parte din marile familii boierești din Oltenia, Rusăneștii s-au remarcat prin câțiva reprezentanți de seamă, care au deținut funcții importante (vtori vistieri, pitari, serdari), au ctitorit biserici și au deținut moșii în zonă (Pieleștii de Sus). De asemenea, aceștia s-au înrudit cu alte familii boierești, precum familia Pleșia.
Nu se cunoaște cu certitudine dacă Ștefan Rusănescu, proprietarul casei din Craiova ce îi poartă numele, este același cu Ștefan Rusănescu, care a deținut în 1873 funcția de edil al urbei, sau cu S. S. Russenescu, președinte al Consiliului de Administrație la Banca României Craiova. Știm, însă, că în edificiul construit de acesta au avut loc niște evenimente memorabile de la sfârșitul Primul Război Mondial, aici fiind păstrată o arhivă a unor organizații unioniste de la Paris. Mai mult, așa cum stă scris și pe plăcuța de la intrarea în imobil, “În această casă a familiei Ștefan D. Rusănescu s-au desfășurat în anii 1915-1916 întruniri ale marilor oameni politici și patrioți în slujba făuririi României Mari.” În “Istoria ilustrată a Craiovei”, apărută la Craiova în 1997, se specifică faptul că în Casa Rusănescu au avut loc “întâlnirile lui Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Nicolae Titulescu, care au coordonat acțiunile unioniste din Oltenia”.
            Urmașii primilor proprietari au folosit casa tot cu destinația de locuință.
            După ce a fost naționalizată, Casa Rusănescu a avut diverse destinații, o perioadă funcționând aici sediul echipei de fotbal FC Știința U Craiova (până în 2006). Anul 1989 a găsit-o ca sediu al administrației Financiare. După ce, în anul 2009, imobilul a făcut obiectul unor acțiuni în justiție, el este acum în proprietatea municipalității și găzduiește birouri administrative și sala de oficiere a căsătoriilor din cadrul Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor.
Casa Rusănescu are o suprafață construită de 579 mp cu un regim de înălțime fără subsol, cu parter, etaj și pod, și o curte interioară. Casa este un amestec de stiluri, incluzând caracteristici ale stilurilor Art Deco, baroc târziu sau vienez. La exterior se remarcă paramentul bogat ornamentat în jurul intrărilor, al ferestrelor și al cornișelor, cu tencuieli decorative din mortar de ciment, balconul închis de deasupra intrării principale și acoperișul de tablă cu luminatoare. La interior, edificiul prezintă panouri decorative pe pereți și tavane, vopsite în ulei pe zid și ulei pe lemn la tâmplării, un vitraliu la etaj, deasupra holului și casei scării, și o scară monumentală accesibilă prin intrarea secundară (prin curtea interioară).
Casa a fost restaurată în anul 1999, prin lucrările realizate fiind refăcute finisajele interioare (picturile, stucaturile în foiță aurită, tavanele, oglinzile și luminatorul din vitraliu).

Imagini pentru casa rusanescu craiova

Imagini pentru casa rusanescu craiova

Imagine similară

Imagine similară

Imagine similară
Imagine similară

Imagini pentru casa rusanescu craiova






vineri, 14 iulie 2017

CRAIOVA - veche 3



Imagini pentru Craiova fotografii vechi
Spațiu de flori în fața fostului Palat de Justiție - 1960  In dreapta sus se vede Judecătoria Craiova.
Clădirile din centru au fost demolate în anii 1980 și s-a dechis Str. AICuza cu două benzi prin fața cinematografului Patria, în bloc  nou.
Imagine similară
1960 - Partea de sus a fostei piețe Marșeu, amenajată provizoiu ca părculeț. Se văd o parte  din 
clădirile de la fostul ultim etaj al pieței. Se vede turla bisericii Sf. Spiridon și scheletul al viitorului 
Hotel Jiul din Valea Vlăicii. Pe acest loc urma să se ridice noul Teatru Național
Imagine similară
1960 - Intersecția dintre str. Unirii și Str Gheorghe Chițu (la dreapta).Peste clădirile din dreapta
s-a amenajat un mic părculeț, iar după 1990 o clădire masivă și întinsă (de prost gust) a unui
magnat îmbogățit peste noapte.
Imagini pentru Craiova Fântâna Purcarului
Strada Brestei cu vedere spre zona Valea Vlăicii (la ceas). În prim plan se poate vedea construcția fostei Uzinei Electrice Craiova, atunci remodelată în stil Art Deco (ea fiind încă odată remodelată după ce a suferit multe stricăciuni în urma cutremurului din 1977)
Imagini pentru Fântâna Purcarului Craiova
Părculețul amenajat înainte de 1940 în spatele fântânii 
Purcarului construită în anul 1818 de către Pavel Teodor 
și Kir Marin Bulugbașa, în partea de vest a Pieței Elca. 
Acum această fântână este lasată de izbeliște iar zona 
unde era amenajat părculețul este un mare focar de infecție.


Imagini pentru Fântâna Purcarului Craiova
Mizeria din apropierea Fântânii Purcarului, în centrul Craiovei- 2012

Imagine similară
Str. Unirii - 1920 (vedere dinspre mijloc  spre Piața Prefecturii)
Imagine similară
Str. Unirii - anii 1930 - vedere din Răscrucii Mici spre nord
Imagini pentru Craiova fotografii vechi
Criova - Str. Lipscani - vedere sre răsărit
Imagine similară
Str. Madona Dudu - vedere spre vest - In clădirea din centru a
lucrat în tinerețe Constantin Brâncuși. Totul din imagine a
dispărut începând cu 1977
Imagini pentru Craiova fotografii vechi
Piața Prefecturii - 1920-30. Nu se construise blocul
cinematografului Scala (apoi Maxim Gorki, apoi Central, și în
final Jean Negulescu, după 1989 și apoi închis)
Imagine similară
Palatul de Justiție Craiova înconjurat cu gard de fier forjat - 1912
Imagine similară
Craiova - intersecția dintre Calea București și B-ul Decebal. In dreapta fostele
uzine Electroputere.
Imagine similară
Vedere aeriană din zona Universității - cca 2010
Imagine similară
Craiova - vedere generală a zonei Valea Vlăicii
Imagine similară
Craiova - Calea Unirii - 1900-1915 .
In spate departe este Hotel Geblescu
Imagini pentru Craiova Fântâna Purcarului
Piața Prefecturii înainte de a fi reamenajată cu pavaj integral și
cu fântâni arteziene - cca 2004
Imagine similară
Craiova - B-l Calea București - 2012
Imagine similară
Calea Unirii în apropiere de intersecția cu str. Sfântul Dumitre(la drteapta). In față
fostul Hotel Geblescu (apoi New Yorc și apoi București până la cutremurul din 1977
Imagini pentru Craiova Fântâna Purcarului
Hotel Minerva, Str.Unirii, în centru și fostul Hotel Geblescu în stângsa
Imagine similară
Librăria SOCEC la stânga, piața prefecturi la dreapta și Hotel Palace în dreapta
Imagini pentru craiova veche
Terasa cofetărie de vis-a-vis de Teatrul Național - 1976
Imagine similară
Str. Popa Șapcă - vedere spre est cu foatul Hotel Palace
și grădinița sărăcăcioasă din fața Prefecturii
Imagine similară
Craiova - Str. Lipscani - cca 1915 (expediată mult mai târziu)
Imagine similară
Casa N.P.Romanescu
Imagine similară
Biserica Sf. Dumitru văzută din latura sudică unde se afla un maidan. Se vede și
o formă maltratată a Casei Băniei - cca 1920
Imagine similară
Piața Marșeu - Platforma de sus văzută dinspre est - Hala de carne
Str. Justișiei viitoarea A.I. Cuza
Imagine similară
Fostul Răscruci Mici (Piața Buzești) reamenajat prin 2012
vedere spre sud. Lucrarea nu era terminată. In stânga se află
banca Bancpost
Imagine similară
Piața Nouă (Marșeu) și o stradă ce cobora spre Calea București
pe lângă Palatul de Justiție. Se vede turla bisericii Sf. Spiridon
Imagine similară
Supermagazinul MERCUR după 1982. In spate apripa cea veche
construită în anii 1970 (a prins cutremurul din 1977. Piața din fața
Prefecturii cu un rond sărăcăcios.


01_8



joi, 13 iulie 2017

CRAIOVA - PALATUL VORVOREANU


Renumitul Palat „Vorvoreanu” şi-a grefat existenţa în inima Olteniei prin rafinament, nobleţe şi culoare.
Palatul se află în Craiova, Strada Fraţii Buzeşti, nr. 10. Aici, în urmă cu peste 100 de ani, Gogu Vorvoreanu, cunoscut avocat latifundiar, punea temelia viitoarei sale reşedinţe de familie. Pentru acest scop, boierul a folosit cele mai bune materiale şi cei mai talentaţi meşteri, dorind cu tot dinadinsul ca noua construcţie să poarte cu succes peste timp blazonul şi întreaga moştenire a neamului său.
Executată după planurile cunoscutului arhitect Maimarolu,silueta elegantă a distinsei clădiri se poate observa cu ușurință de departe. Porțile înalte, meșteșugite cu foarte mare grijă în firea dură a fierului forjat, lasă se se întrevadă primele detalii arhietecturale.
Palatul „Vorvoreanu” a fost ridicat la începutul secolului XX, între anii 1905-1910, după planurile cunoscutului arhitect Dimitrie Maimarolu. Palatul „Vorvoreanu” a fost ridicat la începutul secolului XX, între anii 1905-1910.  Armonia formelor, împletite autentic într-un curat stil renascentist, aduc laolaltă delicateţea şi finele ornamente ale unui interior bogat în decoraţii cu impetuozitatea formelor şi bazoreliefurilor exteriore.
            Intrarea în palat este pecetluită de blazonul proprietarului, Gogu Vorvoreanu, frumos încrustat în trupul masiv al lemnului de stejar care îmbracă în chip solemn fastuosul portal. Câteva trepte de marmură pavează direcţia spre generosul hol, împodobit astăzi, de o parte şi de alta, cu icoanele Sfinţilor: Nicodim de la Tismana, Calinic de la Cernica şi Irodion de la Lainici. Lumina plăpândă şi discretă, desprinsă din sfioasele candele, conturează imaginea prezentului, înduhovnicind parcă amintirea vremurilor trecute. Este locul în care toate obiectele vechi prind viaţă, regăsindu-se într-o perfectă şi armonioasă aşezare.
La capătul holului de la parter, o scară masivă din marmură de Carrara se bifurcă spre etaj. Ascendenţa balustradelor este stopată de siluetele celor două sculpturi din bronz, reprezentări ale Pământului şi Apei, semnate de cunoscutul artist francez Lequein.
Frumoasa arhitectură interioară se oglindeşte în coloanele cu capitele compozite, în pereţii decoraţi cu lambriuri sau acoperiţi cu mătase, în plafoanele încrustate în stuc aurit sau pictat. Nu pot trece neobservate nici candelabrele din cristal de Murano şi Boemia, vasele japoneje sau mobilierul marca „Empire” şi „Seccesion”.
            Motivele fitomorfe şi zoomorfe (bujori, irişi, maci, fluturi, păuni) împodobesc frumos faţadele şi ornamentaţiile palatului. Toate acestea au fost pecetluite de dibăcia marelui pictor polonez Francisc Tribalski. Maestru al picturilor murale, artistul s-a stabilit în Cetatea Băniei înainte de 1890, la invitaţia familiei regale. Timp de peste patru decenii a fascinat întreaga burghezie doljeană printr-un stil original, plin de culoare şi viaţă. Creaţia sa a rămas în istorie, putându-se admira şi astăzi în Liceul Carol I din Craiova, Palatul Administrativ al judeţului Dolj, Palatul „Jean Mihail”, astăzi Muzeul de Artă, Biserica catolică „Sfântul Anton”, clădirile Scrisul Românesc şi Ramuri. A lucrat pentru cele mai importante familii boiereşti ale timpului, reuşind să decoreze cu succes reşedinţele Romanescu, Săvoiu, Pleşa, Peresuti, Delabarba, Economu, Popp, Marincu şi Drăgulescu. Cu toate acestea, capodopera marelui artist rămâne de departe Palatul „Vorvoreanu”. Aici a lăsat cea mai mare parte a talentului  său, imprimat ca un testament în fiecare decoraţie.
            Vorvorenii au păşit în Oltenia la sfârşitul sec.al 18-lea. Intr-un timp foarte scurt au reuşit să se afirme între familiile de frunte ale Craiovei. Seriozitatea în muncă şi mai ales iscusinţa de a gestiona fiecare venit, au făcut ca această spiţă boierească să lase posterităţii valori inestimabile.
            Vârful de lance în genealogia acestui neam a fost, fără îndoială, Gogu Vorvoreanu (1840 – 1911). Personalitate proeminentă în viaţa urbei, Gogu a parcurs cu succes itinerariul unei mai mult decât generoase cariere. Doctor în drept şi avocat de prestigiu internaţional, a îndeplinit pe rând următoarele demnităţi: primar al Craiovei, Preşedinte al Consiliului Judeţean, membru la Curtea de Apel Craiova, Procuror General, deputat, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Comerţului şi Comandor al Ordinului „Steaua României”, Mare Ofiţer al Ordinului „Coroana României” şi membru activ al Partidului Liberal. Pe lângă calităţile sale incontestabile şi agilitatea politică de care totdeauna dădea dovadă, Gogu Vorvoreanu a fost şi un mare filantrop. De această calitate a dat dovadă mai ales în timpul Războiului de independenţă, dintre anii 1877-1878, atunci când, la rugămintea Majestăţii Sale Carol I, Regele României, a transformat una din locuinţele sale în spital pentru îngrijirea răniţilor.
            S-a căsătorit cu distinsa domnişoară Polina Vrăbiescu, descendentă a unei familii de mari proprietari, bine situată în ierarhia boierească a Băniei. Dumnezeu i-a binecuvântat cu nouă odrasle, trei băieţi şi şase fete: Aurelia, Zoe, Eliza, Constantin, Polineta, Ioan, Eleonora, Angela şi Gheorghe (Goguleţ). Prin căsătoriile de mai târziu, Vorvorenii au ajuns să domine întreaga viaţă a oraşului. In arborele genealogic au apărut nume noi precum: Pleşia, Geblescu, Călinescu, Brătăşianu sau Prodan, sonore prin poziţie socială, avere sau carieră. Pe parcurs familia Vorvoreanu a suferit și pierderea din fragedă pruncie a patru dintre copii, duere care lovea în acele timpuri marea parte a familiilor.
            Familia Vorvoreanu s-a distins și numeroase acte filantropice, precum donaţiile pe care Polina le-a făcut către mai multe sfinte locaşuri din Oltenia. Din darurile ei s-au restaurat Bisericile „Sfinţii Arhangheli” din Craiova şi „Sfântul Dumitru” din Bârca.
Biserica din Oltenia i-a fost recunoscătoare şi, la propunerea preotului Marghescu, parohul de la „Sfinţii Arhangheli”, mitropolitul Nifon Criveanu a încuviinţat ca sfântul locaş „să poarte numele de Biserica «Gheorghe şi Polina Vorvoreanu» cu hramul Sfinţii Arhangheli”. La data de 26 ianuarie 1943, preotul paroh Aurel Basilescu a autentificat faptul că Vorvorenii au fost ctitorii Bisericii „Sfinţii Arhangheli”, din Craiova precum şi a altor locaşuri de închinare din judeţul Dolj, printre acestea numărându-se şi Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Brabeţi.
            Ziua de 24 ianuarie 1911, Gogu Vorvoreanu s-a stins din viață iar. înmormântarea a avut loc pe data de 27 ianuarie 1911, cu slujba săvârşită la Biserica „Vorvoreanu”.
            A lăsat în urmă o avere imensă şi cu greu de estimat. O parte din proprietăţile deţinute au fost consemnate în cadrul partajului întocmit după înmormântare. Dintre acestea amintim: moşiile „Mihăileşti, cu trupurile Plăviceni şi Plăviceasca din judeţele Vlaşca şi Ilfov, Brânceni-Smârdoioasa-Găuriciu din judeţul Teleorman, Rusăneşti, Grădinile, Robăneşti – Bujoru – Golfin în Romanaţi, Dârveşti – Urzica, Bârca, Horezu -Poenari, Preajba, în judeţul Dolj, nouă rânduri de case la Craiova (una dintre ele fiind actuala reşedinţă a Mitropoliei Olteniei), şase locuri de casă în Corabia unde mai avea magazii de cereale în port şi moară, Fabrica de frânghii de la Craiova, moara de la Grădinile și multe altele” .
Cel care a purtat mai departe în timp blazonul familiei a fost Costinel. Echilibrat şi inteligent, asemenea tatălui, tânărul s-a străduit să păstreze laolaltă toate bunurile şi podoabele Palatului, într-o perioadă critică pentru ţară. Prezenţa trupelor germane în Craiova între 1916-1918 a determinat transformarea reşedinţei Vorvoreanu în sediu comandamentului german. Cu toate acestea, lucrurile de valoare nu au fost atinse.
In timpul regimului comunist, Casa „Vorvoreanu” a fost naţionalizată, iar bunurile şi terenurile familiei confiscate. Valorile din palat nu au fost înstrăinate. Cu toate acestea, jertfa înaintaşilor nu a rămas nerăsplătiră şi, în data de 31 mai 1964, după repetate demersuri înaintate de reprezentanţii Arhiepiscopiei Craiovei către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, bijuteria din strada Fraţii Buzeşti Nr. 10 a trecut în proprietatea Bisericii Oltene, la schimb cu Casa Băniei.  
In curtea vechilor Vorvoreni a răsărit o frumoasă bisericuță din lemn, strămutată aici în anul 1975, tocmai din Tălpășeștii Gorjului. Sfântul locaș, închinat „Tuturor Sfinţilor”, are o vechime de peste 260 de ani şi a fost ctitorit de monahul Daniil din lavra Tismanei, cu sprijinul gorjenilor din Tălpăşeşti. Astăzi funcţionează în regim de paraclis mitropolitan, cu program liturgic zilnic.

Imagini pentru Palatul Vorvoreanu
Palatul Vorvoreanu - vedere din curte
Imagini pentru Palatul Vorvoreanu
Palatul Vorvoreanu - vedere comercială - 1915
Imagini pentru Palatul Vorvoreanu
Palatul Vorvoreanu - latura dinspe str. Buzești - vedere comercială

Gogu Vorvoreanu și familia - circa 1900
Gogu Vorvoreanu - 1900
















marți, 11 iulie 2017

CRAIOVA - HOTEL GEBLESCU


In urmă cu mai bine de 111 de ani, mai precis în anul 1896, se termina construirea Hotelului Geblescu,denumit așa după  numele proprietarului său, Ștefan Geblescu. Hotelul s-a ridicat la intersecția dintre străzile de azi, Calea Unirii și Sf. Dumitru Intr-un anunț din ziarul Epoca, seria II, nr. 188 din 23 iunie 1896, se aducea la cunoștința publicului deschiderea hotelului.
Edificiul avea la parter celebra cofetărie “Borănescu”, a cărei faimă, ani de zile, a stat alături de celebrele cofetării bucureștene “Capșa”, “Athenee Palace” și “Nestor” (clădirea celei din urmă, care sufeise unele modificări, s-a prăbușit la cutremurul din 1977). La subsolul hotelului se afla un local numit “La Tunel”,  care avea în anii crizei o reclamă în versuri: “Criza vreți să n-o simțiți, / Cu toți la «Tunel» porniți, / Bei, mănânci pân’ te faci praf / Știți, mai cântă și-un taraf, / Iar la ziuă, când te faci turtă, / Să iei o ciorbă de burtă / Și pe urmă să bei iar / Un Nectar sau un Cotnar / Căci de Drăgășani e via / Și-l bei doar la… Eremia”.
            Unul dintre traseele de plimbare ale Craiovei în jurul anilor 1900-1920 trecea fără îndoială, prin fața luxosului Hotel Geblescu, clădire cu două etaje ce se mândrea cu 54 de camere modern decorate. Hotelul a devenit rapid centrul vieții mondene a acelor vremuri. Alături de alte hoteluri celebre, Hotelul Geblescu mai era și un cunoscut loc propice pentru aventurile nocturne. Femeile care vindeau plăceri aveau camere închiriate permanent la acest hotel, iar clienții lor nu ezitau să le finanțeze. In apropierea hotelului se afla cofetăria lui Cacaliceanu, care avea deasupra Clubul Tinerimii, urma o berărie, grânăria lui Valentin Cohn, casele lui Gheorghe Chițu și Iorgu Căletzeanu, iar peste drum de el s-a ridicat la scurt timp un alt hotel luxos, Hotelul Minerva. In anii interbelici, hotelul și-a schimbat de mai multe ori numele și proprietarul
In 1924, în urma unei licitații, Nicolae Dragomir, cetățean român stabilit în America, a cumpărat clădirea și a renovat-o, transformând-o într-un hotel cu 65 de camere, frumos mobilate și dotate cu cele mai moderne instalații de apă, lumină, rețea telefonică și canal. Numele hotelului s-a schimbat și el în Hotel “New York”. Reclama acelor vremuri spunea că prețurile erau convenabile și că, printre facilitățile de care dispuneau clienții, era și faptul că puteau face baie la orice oră din zi și noapte. Dragomir nu a apucat să se bucure prea mult de investiția sa, murind cinci ani mai târziu și lăsând în urmă un testament disputat și în ziua de astăzi.
In 1934, hotelul a trecut în proprietatea unui anume Petrică Teodorescu. Din 1948 până în 1977, Hotelul “New York” a funcționat sub numele de Hotel București. După cutremurul din 4 martie din acel an, hotelul a fost desființat datorită gravelor avarii suferite. Clădirea a găzduit ulterior sediile unor întreprinderi diverse, precum cel al UFET Dolj (Unitatea Forestieră de Exploatare și Transport).
Timp de aproape 30 de ani, la parterul fostului hotel, cu intrarea prin colțul clădirii și spre latura dinspre strada Sfântul Dumitru (fostă Grigore Preoteasa)  a funcționat un bufet “Expres”. Pe cealaltă parte a clădirii, cea dinspre strada Unirii, s-a aflat o populară cofetărie de stat, numită “Aida”, intrată în faliment în jurul lui 1990 și preluată în patronaj privat. Cofetăria avea spre stradă doi perți mari  de stică, care se pueau rabata vara spre interior până lângă pereții laterali, astfel că se crea un spațiu liber și aerisit spre stradă. Intrarea în cofetărie, din tocărie metalică, se afla în centru, între cele două vitrine rabatabile de sticlă.
“Clădirea are un parter cu spații comerciale largi spre Str. Unirii și Sfântul Dumitru, două etaje înalte și un nivel mansardat. Așezată pe colț, ea prezintă o latură mai lungă pe Str. Sf. Dumitru, adică spre vest, cu douăsprezece ferestre la fiecare dintre cele trei nivele de peste parter. Are o latură mai scurtă spre Str. Unirii, adică spre sud, cu trei rânduri a câte șase ferestre la etaje. Intrarea în hotel se află în Str. Sf. Dumitru, pe la mijlocul laturii aceleia.
Acoperișul mansardat este executat din tablă zincată, iar ferestrele de la nivelul mansardei sunt reliefate și înconjurate cu lucrături speciale din același material.. Pe colț acoperișul este completat cu o cupolă semisferică deasupra căreia se ridică un turnuleț metalic, din tablă galvanizată sau de plumb. Turnulețul are un balcon hexagonal deasupra căruia se ridică șase semicoloane cu mici capiteluri. Acelea susțin un acoperiș conic cu două ape, unul mai abrupt spre vârf și altul mai dulce la bază, adică la strașină. Intre semicoloane spațiul este închis cu sticlă. Cupola cea mare are și ea în centru o fereastră ornamentală cu ancadrament din zidărie. Mai are, puțin lateral, încă două ferestre mici circulare, încadrate cu modele din tablă de plumb, sau zincată.
Ferestrele de la primul etaj au ancadramente în partea superioară, care le înconjoară ca o potcoavă cu brațele în jos. Ferestrele de la etajul al doilea au ancadramente mai simple, dar ornamente aplicate sub fiecare dintre ele și pe suprafețele dntre ele.
Colțul clădirii este circular, culminând cu cupola amintită. Pe colț, la etajul întâi, se află un balcon circular și patru semicoloane. Acestea pornesc de la podeaua balconului și merg până la partea superioară a etajului doi, sub mansardă. Semicoloanele centrale sunt cu adevărat jumătăți de coloane din zidărie lipite de perete. Ele încadrează ușa centrală a balconului. Celelalte două semicoloane sunt practic sferturi de coloane, se află la extreme și sunt despărțite de primele de niște ferestre ale aceluiași balcon circular.”
In present (2017) clădirea fostului Hotel Geblescu -New York – București este deținută de una din firmele omului de afaceri doljean Adrian Mititelu, șarlatan de după răsturnarea de regim din 1989, proprietar al clubului de fotbal FC Universitatea Craiova (pe care l-a dus la faliment).
Urmașii lui Nicolae Dragomir, cel ce a renovat și redenumit hotelul, solicită de ani buni retrocedarea imobilului, invocând, printre alte motive, chiar testamentul lui Dragomir, în care se stipula ca hotelul să nu fie vândut și să rămână în proprietatea familiei sale. Un alt argument pe care îl au aceștia este faptul că actualul proprietar nu a respectat regimul de păstrare și renovare al clădirilor-monument, montând termopane, spărgând ziduri și recompartimentând interiorul fostului hotel.
Clădirea se află într-o stare jalnică. mai ales la interior. Deși a fost declarată, pe plan local, clădire de patrimoniu în anul 1975, a fost atât de grav avariată la cutremurul din 4 martie 1977 încât hotelul a fost desfințat Nu va rezistala un alt eventual seism deoarece I s-au aplicat renovări de extreme de proastă calitate în 1977. Are ziduri subțiri, etaje înalte și nu are nici o susținere din beton, sau beton armat, după cum se construia în urmă cu mai bine de un secol Intrarea în partea de sus a imobilului se face printr-o ușă grea de lemn prlucrat, cu două canaturi, din str. Sfântul Dumitru Dintr-un hol larg se urcă pe o scară circulară largă, cu trpte subțiri de piatră și cu balustradă de fier forjat. Totul crează astăzi o stare de nesiguranță.

Imagini pentru Craiova
Vedere dinspre Str. Unirii

Anunt inaugurare Hotel Geblescu, Craiova

Imagine similară
Vedere dinspre str. M. Kogălniceanu
Imagine similară
Hotel Geblescu - anii 1920-30
Imagine similară
Hotel New York 1930 (fost Geblescu)






joi, 29 iunie 2017

CÂMPUL LUI NEAG și LACUL SĂU


        Localitatea se află la poalele Munților Retezat, pe firul zglobiu al Jiului de vest și aparține de orașul Uricani. in anul 1964, când Uricani a fost declarat oraș, satele Valea de Brazi și Câmpu lui Neag au intrat în componența acestuia. Un document datând din anul 1493, emis de curtea regelui Vladislav al II-lea rege al Ungariei, arată că boierul Mihail Cânde stăpânește mai multe moșii în zona Uricani, printre care și Câmpu lui Neag (Nzakmezeu), aceasta fiind cea mai veche menționare a localității cu un nume atât de gingaș românesc.
           La finele anilor ’80, peste 50 de case din localitatea hunedoreană Câmpu lui Neag au dispărut, în urma presiunilor făcute de regimul comunist. Nu au scăpat nici vatra satului şi nici biserica. Minerii s-au apucat apoi să sape o groapă mare, de unde au exploatat mai întâi un strat de huilă aflat mai aproape de suprafaţă. 
          Apoi, după ce au coborât 80 de metri sub nivelul solului, au intrat cu galerii în coasta muntelui. Exploatarea a funcţionat până în 1997, mina de la Câmpu lui Neag fiind prima închisă în procesul amplelor disponibilizări şi reduceri de activitate din mineritul de pe Valea Jiului. Încă de pe vremea-n care scoteau huilă din acel loc, minerii aveau mari bătăi de cap din cauza apei care ieşea prin mai multe locuri în groapa imensă. Rezolvau însă problema cu ajutorul unor pompe de mare capacitate.  
           In mai puţin de un an, de când mina a fost abandonată, hăul adânc de 80 de metri şi cu o deschidere de 7,5 hectare s-a umplut cu apă. Prin vărsarea unui pârâu de munte în lac, acesta are acum şi peşte. Mama natură răzbunându-se parcă astfel pentru că excavatoarele „au muşcat“ milioane de metri cubi de pământ dintr-o zonă de o frumuseţe rară, cum este cea de la Câmpu lui Neag.   
           Zona este numită şi acum de localnici „la carieră“, cu toate că este dominată de lacul format peste vechea exploatare. Locul arată mai puţin sinistru decât pe vremuri, însă nu poate fi catalogat drept „zonă de agrement“. Natura începe încet-încet să-şi facă datoria, iar în ultimii ani malurile lacului au fost luate în stăpânire treptat de verdeaţă. In apropiere mai „supravieţuieşte“ doar gospodăria modestă a unei familii de momârlani, care nu s-a lăsat expropriată şi dusă-n blocurile din Uricani în 1989, iar apoi a fost salvată de Revoluţie.   Ar fi mai frumos dacă s-ar amenaja zona. Oamenii care vin „la carieră“ să se bronzeze şi să facă o baie sunt mulţumiţi că o parte din malul lacului este consolidată cu dale din beton, puse la închiderea exploatării. Lipsa unui chioşc, a unui grup sanitar şi a unui container de gunoi le creează însă neplăceri. Ar fi mult mai frumos aici dacă s-ar amenaja cum trebuie toată zona. Lacul acesta artificial este o curiozitate, dar nu unică, în România.

luni, 26 iunie 2017

MASIVUL RETEZAT - FOTO


Imagini pentru Vârful Retezat
Vârful Retezat
Imagini pentru Vârful Retezat
Vârful Retezat și Lacul Stânișoara
Imagine similară
Vârful Retezat
Imagini pentru Vârful Retezat
Vârful Retezat văzut de pe Culmea Lolaia
Imagini pentru Vârful Retezat
Apus de soare pe Vârful Retezat
Imagini pentru Vârful Mare  Retezat
Vârfurile Bucura III și Bucura II
Imagini pentru Soarbele
Lună plină - Vedere de pe Vârful Mare. De la stânga Păpușa,
Peleaga cu Colții Pelegii, Bucura I, Custura Retezatului, Retezat
Imagine similară
Lacul Peleaga (Ghimpele)
Imagini pentru Vârful Retezat
Vârful Retezat
Imagini pentru Vârful Retezat
Culmea Lolaia și Vârful Retezat
Imagini pentru Vârful Retezat
Tăul Țapului
Imagini pentru Vârful Mare  Retezat
Vârful Păpușa
Varful Peleaga
Vârful Peleaga
Imagine similară
Lacul Pietrele și Vârful Bucura I
Imagine similară
Valea Stânișoara, Vârful Retezat, Vârful Lolaia și Lacul Stânișoara
Imagine similară
Vârful Judele (2398 m)
Imagini pentru Vârful Mare  Retezat
Lacul Galeșu văzut  de pe Vârful Mare
Imagine similară
Lacul Galeșu văzut de sub Vârful Mare
Tăurile din Valea Rea văzute de sub Vârful Păpușa
Imagini pentru Vârful Mare  Retezat
Lacul Ștevia sub vârful omonim
Imagini pentru Lacul Bucura Primăvara
Lacul Bucura
Imagine similară
Lacul Bucura la început de vară
Imagini pentru Lacul Bucura Primăvara
Lacul Bucura la sfârșit de primăvară
Imagine similară
Lacul Bucura văzut de pe Vârful Peleaga
Imagine similară
Vârful Peleaga și Lacul Peleaga
Imagine similară
Căldarea Gemenele și Vârful Retezat în spate
Imagini pentru Vârful Retezat
Vârful Peleaga

Imagine similară
Vârful Peleaga vedere de pe Vârful Păpușa
Imagine similară
Lacul Zănoaga -  cel mai adânc lac glaciar - 29 m
Imagini pentru Vârful Valea Mării
Vârful Valea Mării,  Retezatul Mic
Imagini pentru Vârful Valea Mării
Cascada Valea Mării   Retezatul Mic

Imagine similară
Lacurile Florica,Viorica, Ana. Lia (Jos)
Imagini pentru Lacul Ana, Viorica, Florica
Lacurile Lia (jos),Ana, Viorica, Florica
Imagine similară
Tăul Agățat
Imagine similară
Tăul Porții
Imagine similară
Tăul Porții
Imagini pentru Lacul Ana, Viorica, Florica
Lacul Florica
Imagini pentru Lacul Florica Retezat
Lacul Florica
Imagini pentru Retezat Tăul Mare
Tăul Judele în căldarea Judelui Mare sub Vârful Judele
Imagini pentru Lacul Ana, Viorica, Florica
Traseul Șaura Retezatului spre Tăul Agățat
Imagine similară
Tăul Porții
Imagine similară
Lacul Știrbu  (în rezervație) și Vârful Retezat
Imagini pentru Tăul Negru
Tăul Negru (în rezervație)
Imagine similară
Vârful Judele
Imagini pentru Lacul Ana, Viorica, Florica
Traseul Poiana Pelegii - Lacul Bucura
Imagine similară
Lacul Viorica
Imagine similară
Lacul Bucura și Creasta Slăveiul- vedere de pe Vârful Peleaga
Imagini pentru Retezatul Mic
Vulpea Bella este foarte apropiată de turiștii care trec pe lângă
Lacul Bucura. Are vizuina în apropiere la 2000
Imagine similară
Lacul Ștevia și Vârful Prelucele
Imagine similară
Vârful Peleaga vâzut de pe Vârful Păpușa
Imagine similară
Tăul Porții și Vârful Judele
Imagine similară
Creastă lângă Vârful Judele
Imagine similară
Tăul Porții și Vârful Judele
Imagine similară
Tăul Porții din Șaua Vârful Judele - Stânca Judele
Imagini pentru Vârful Slăveiu
Vârful Sântămăria
Imagini pentru Vârful Slăveiu
Lacul Slăveiu
Imagine similară
Lacul Slăveiu de pe Culmea Slăveiu. In depărtare Retezatul Mic
Imagini pentru Vârful Slăveiu
Lacul Ana și Culmea Slăveiu
Imagine similară
Vârful Judele
Imagine similară

Căldarea Bucura primăvara
Imagine similară
Lacul Bucura
Imagine similară
Vedere de la Colții Pelegii
Imagine similară
Șaua Bucurei, Custura Bucurei și Lacul Bucura
Imagini pentru Vârful Slăveiu
Lacul Bucura și culmea Judele - Sântămăria - Slăveiu
Imagini pentru Vârful Slăveiu

Valea Pietrele
Imagini pentru Lacul Florica Retezat

Lacul Florica - cascada de circa 20 de metri către Lacul Viorica
Imagini pentru Lacul Viorica Retezat

Lacul Viorica
Imagini pentru Lacul Ana, Viorica, Florica
Masivul central Retezat
Imagine similară
Lacul Ciomfu

Arealul Stâna de Râu pe valea Râului Bărbat - vedere spre Vârful Mare
Aici am petrecut prima noapte în Retezat, în 1958, într-o stână părăsită.

Vârful Valea Rea străjuit de un lăcușor


Imagine similară
Rhodendron
Imagine similară

Lacul Gemenele
Imagine similară
Lacul Judele
Imagini pentru Lacul Ana, Viorica, Florica
Lacul Viorica
Imagine similară
Creastă în masivul Retezat
Imagine similară
Creasta Porțile Inchise
Imagine similară
Porțile Inchise - vedere spre Lacul Galeșu

Imagine similară
Tăul Ciumfu Mare
Imagini pentru Tăul Ciumfu Mic
Deasupra cascadei Ciumfu
Imagine similară
Lacul Ciumfu Mic


Imagini pentru vârful peleaga
Vârful Peleaga
Imagini pentru vârful peleaga
Vârful Peleaga
Imagine similară
Vârful Peleaga văzut de pe Vârful Judele
Imagine similară
Șaua Pelegii
Imagine similară
Vârful Păpușa Mică
Imagine similară
Căldarea glaciară Bucura și Vârful Peleaga
Imagine similară
Vârful Păpușa
Imagine similară
Vadere în Rezervație la apus
Imagine similară
Vâtful Peleaga la apus
Imagini pentru vârful peleaga
Lacurile Bucura și ana vîzute de pe Vârful Peleaga
Imagini pentru vârful peleaga
Vârful Peleaga în spate
Imagine similară
Vârful și Lacul Peleaga (Ghimpale)

Vârful Păpușa (2508 m)
Imagini pentru Tăul Adânc
Tăul Păpuții (Adânc) - deloc adânc
Imagine similară
Tăul Păpușii (Adânc) - 2150 m
Imagine similară
Tăul Păpușii (Adânc)
Imagine similară
Tăurile din Valea Rea - sunt șapte
Imagine similară
Vârful Peleaga și Lacul Peleaga (Ghimpele)
Imagine similară
Vârful Retezat și Custura Bucurei
Imagine similară
Vârful Păpușa
Imagine similară
Lacul Bucura vîzut de pe Vârful Peleaga
Imagine similară
Vârful Judele
Imagine similară
Vedere de pe Vârful Custura
Imagine similară
Vârful Custura Bucurei și Vârful Peleaga în spate
Imagini pentru coltii tomii
Colții Pelegii și Tăurile din Valea Rea
Imagine similară
Lacul Zănoaga și în spate munții Godeanu (vârful de desupra lacului)

Imagine similară
Căldarea Bucura
Imagine similară
Tăul Țapului

Tăul Țapului și Porțile Inchise sus
Imagine similară
Porțile Inchise - cu pericol
Imagini pentru Porțile Inchise
Tăurile Inchise
Imagini pentru Vârful Mare  Retezat
Porțile Incise - pericol

Imagine similară
Vârful Păpușa Mică vedere spre Păpușa Mare
Imagine similară
De la Păpușa Mică spre Vârful Custura
Imagini pentru Vârful Tulișa
Vârful Păpușa (2508 m), Vârful Păpușa Mică, Vârful Custura
(2457 m), Lacul Peleada
Imagine similară
Spintecătura Păpușii, Vârful Păpușa Mică, Vârful Custura
Imagine similară
Vârful Custura (2457 m) vedere dinspre Păpușa Mică

Imagini pentru Vârful Mare  Retezat
Vârful Mare (2453 m)
Taul Peleaga
Tăul Peleaga
Taul Portii
Tăul Porții, Judele și Coasta Slăveiu
Imagini pentru vârful Custura retezat
Lacul Zănoaga
Imagini pentru Șaua plaiului Mic
Șaua Plaiului Mic - unul din Tăurile Păpușii
Imagine similară
Tăurile Custurii - Tăul Custura Mare și Tăul Custura Mică

Tăurile Custurii
Imagini pentru Retezat Tăul Mare
Tăul Custura Mare
Imagine similară
Tăul Răsucit
Imagini pentru Tăul Adânc
Valea Râului Mare văzută de pe Vârful Peleaga
Imagine similară
O bogăție a munților noștri
Imagini pentru Tăul Negru  Munții Retezat
Cabana Pietrele (în 1936 era în funcțiune)
Imagine similară
Valea Stânișoara și Vârful Lolaia
Imagine similară
Lacul Stănișoara
Imagine similară
Valea Stânișoara
Taul dintre Brazi
Tăul dintre Brazi
Muntii Retezat
Munții Retezat
Muntii Retezat
Munții Retezat - Vârful Judele și Vârful retezat în stânga
Imagini pentru Tăul Adânc
Primăvara în Retezat
Imagine similară
Floarea Reginei sau Floarea de Colți
Imagine similară
Marmotă
Imagine similară
Vulpe la vânătoare
Imagine similară
Masivul Retezat vara
Imagini pentru Tăul Negru  Munții Retezat
Tăul dintre Brazi
Imagini pentru Tăul Negru  Munții Retezat
Turmă de capre negre liniștite
Imagine similară
Marmote aclimatizate di Alpi în 1973
Imagini pentru Tăul Negru  Munții Retezat
Sute de oi ucise de atacul unor urși
Imagine similară
Noua cabană Buta
Imagine similară
Vârful Piatra Iorgovan în Retezatul Mic
Imagine similară
Vârful Piatra Iorgovan în Retezatul Mic
Imagini pentru Munții Retezatul Mic
Vârful Piatra Iorgovan în Retezatul Mic
Imagini pentru Munții Retezatul Mic
Vârful Piatra Iorgovan în Retezatul Mic
Imagine similară
Versantul Vârfului Piule iarna - Retezatul Mic
Imagini pentru Munții Retezatul Mic
Peisaj din Retezatul Mic
Imagini pentru Munții Retezatul Mic
Puternicul vânător din Retezat și din toți munții noștri.
Imagine similară
Urșii pericol major în Retezat
Imagine similară
Urs în Retezatul Mic
Imagini pentru Retezatul Mic
Retezatul Mic
Imagine similară
Retezatul Mic


Imagine similară
retezatul Mic - Circul glaciar Scorota
Imagini pentru Culmea Piule Pleșa
Retezatul Mic   Culmea Piule - Pleșa
Imagini pentru Culmea Piule Pleșa
Retezatul Mic - Vârful Piule
Imagini pentru Culmea Piule Pleșa
Retezatul Mic  Creasta Piule - Pleșa Vedere spre vest din
Șaua Scorota (Iepii)
Imagine similară
Retezatul Mic - Vârful Cușma Gurganului
Imagini pentru Cușma Gurganului
Retezatul Mic  Vârful Piule
/Scorota2/img_4348-j4.jpg
Retezatuk Mic   Colții Tomii
Imagini pentru Soarbele
Abrupt pe partea de est a Văii Soarbele   Retezatul Mic
Imagini pentru Soarbele
Lacul Soarbele    Retezatul Mic
Imagine similară
Lacul Soarbele
Imagini pentru Soarbele
Vârful Piatra Sturului și Soarbele   Retezatul Mic la margine de
Munții Godeanu
Imagini pentru Soarbele

Valea Soarbele unde în 1960 am dormit într-o stână.
Oare aceasta?  Retezatul Mic

Imagine similară
Porțiune din Valea Soarbele   Retezatul Mic

Imagine similară
Vârful Piatra Iorgovanului în lumina dimineții   Retezatul Mic
Imagini pentru Soarbele
Curmătura Soarbele    Retezatul Mic
 Imagine similară
Curmătura Soarbele și Vârful Galbena   Retezatul Mic
Imagini pentru Soarbele
Stâna Soarbele. Oare aici am dormit în 1960 cu Ileana și Mihai ?
Imagine similară
Cheile Buții   Retezatul Mic
Imagine similară
Valea Jiului de Vest  - Retezatul Mic
In ultimul plan se vede Parângul
Imagini pentru Vârful Tulișa Monumentul Eroilor
Monumengtul Eroilor !816 pe Curmătura Tulișa
Imagini pentru Soarbele
Vârful Valea Mării   Retezatul Mic
Imagine similară
Cabana Gura Zlata
Imagine similară
Cabana Gemenele sau mai nou Casa Academiei din Rezervație