duminică, 10 aprilie 2016

CARPAȚI


- Lanțul carpatic este al doilea cel mai lung muntos din Europa, cu circa 1500 Km lungime, după cel scandinav care are circa 1700 Km lungime.
- Lanțul muntos carpatic deține cei mai mulți urși bruni, lupi și lincși din Europa.
- România posedă mai mult de 12.000 de peșteri și avene . Se presupune că nu sunt încă descoperite toate.
- Sfinxul din Munții Bucegi are  aceeași înălțime ca Sfinxul din Egipt.
- Carpații orientali din România includ cel mai lung lanț muntos vulcanic di Europa. Acesta este compus din munții Oaș, munții Țibleș, munții Călimani, munșii Gurghiu și munții Harghita.
- lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România și se află în vârful muntelui Ciomatu.
Pestera Huda lui Papara este una dintre cele mai lungi, cele mai denivelate, cele mai dificile, cu cele mai mari săli, cu cele mai înalte galerii, cu cele mai lungi cursuri subterane, cu cele mai mari debite, cu cele mai mari cascade, cu cele mai mari colonii de lilieci din Europa, cu cele mai lungi si mai numeroase excentrite, cu cele mai mari depozite de chiropterit din Romania? Se găsește în Muntii Trascaului.
Munții Bucegi sunt „suspectați” de fenomene paranormale. Din declarații de la diverși oameni și cercetători s-a aflat că există o zonă de aproximativ un kilometru unde organismul se revitalizează brusc și nu obsoseste. Zona se afla pe Valea Ialomitei, in locatia numita „Sapte izvoare”. 
La Peștera Movile din Dobrogea a fost descoperit primul ecosistem din lume a cărui viață se bazează pe chemosinteza (sunt formate substante organice, în special carbohidrați, din substanțe anorganice, precum dioxidul de carbon sau oxigenul) Aici nu patrunde soarele nicio clipă, nu există nicio sursă de apă ce vine din exterior. Este un ecosistem închis, ceea ce e în peștera nu are nicio alimentație din exterior. Organismele s-au adaptat și continuă să traiască în Peștera Movile. Unele sunt chiar veninoase.

marți, 5 aprilie 2016

PREDEAL


Predeal înainte de 1916
  
Predeal - triajul gării CFR la începutul luptelor din 1916 (clădiri avariate)

Predeal - Gara CFR - 1912

Predeal - Vilă interbelică

Predeal - v edere de după Primul Război Mondial

Predeal - 1930  Clădire devenită Hotel-Restaurant BULEVARD în 2016
Predeal - Gara CFR înainte de 1916. Vagoanele din dreapta sunt ale acceleratului de București, iar în față este încercuit un furgon de bagaje.

Predeal - Vilă veche și părăsită în apropiere de Mănăstirea Predeal

Predeal - Gara CFR și vedere generală dinspre Cioplea, înainte de 1916

Predeal - ruinele de beton ale fostei cabane Clăbucet Plecare arsă în 2002 (scurgere  de gaze)

Predeal - Improvizația de cabană - birt Clăbucet Plecare. In spate ruinele fostei cabane distruse.

Predeal - Cabana Gârbova renovată - 2013

Predeal - vedre generală dinspre Cioplea, înainte de 1916

Predeal - Scoala și Mănăstirea înainte de 1916

Predeal - vedere spre gara CFR și Cioplea - după 1920

Predeal - 1917, cu timbre de ocupație bulgărești

Predeal - înainte de 1916 - vedere dinspre Cioplea

Predeal - Granița română înainte de 1916

Predeal - Biserica cea mică și veche a mănăstirii

Predeal - Gara și cartierul de vest - vedere de pe Cioplea

Predeal - 1916 după bătălia prin care au fost respinși inamicii austro-germani

Predeal - Cabana Trei Brazi

Predeal - Gara cea nouă văzută dinspre Cioplea

Predeal - Intrarea în Mînăstire

Predeal - clădirea Poștei de până 1989

Predeal - Vila Mociornița

Predeal - monumentul legionarilor din cimitirul
de la mănăstire

Predeal - vedere generală

Predeal - Intrarea în parc - după 1920

Predeal - Hotel Predeal - 1912

Predeal - după 1920


Inceputurile Predealului coboară în timp până în epoca neoliticului. Unele descoperiri arheologice recente ale unui depozit de bronz alcătuit din coliere masive, o sabie frumos mesteșugită și un topor (anul 1200-800 e.A) întăresc ipoteza că locuirea a continuat și epoca bronzului. O descoperire asemănătoare, la Sinaia,confirmă prezența populației preistorice în zona Văii Prahovei cu continuitate milenară.
Prezența urmelor de arheologice romane mai la est, în zona Valea Teleajenului - Tabla Buții,  dovedește faptul ca aceștia preferau să evite trecerea prin Pasul Predealului, probabil din cauza defileului de la Posada, unde se puteau opera ambuscade inamice.
Secole la rând peste culme n-a existat decât o potecă naturală iar prima menționare a Drumului Vaii Prahovei apare în 1358 când regele Ungariei, Ludovic, le-a permis negustorilor din Brașov libera trecere către Muntenia. Zece ani mai târziu, prin aceste locuri voievodul Transilvaniei, Nicolae, a trecut în Muntenia cu oastea pentru al înfrunta pe Vlaicu Vodă. De asemenea Valea Prahovei este menționată și de domnitori ai Țării Românești când le confirmau negustorilor privilegii comerciale obținute încă din vremea lui Mircea cel Bătrân.
Tot Pasul Predeal a fost folosit în scop militar în 1604 și în 1611 când domnitorul muntean Radu Șerban a fost chemat de sașii prigoniți de Gabriel Bathory. Acesta a trecut cu oastea în Transilvania și i-a invins pe maghiari la porțile Brașovului.
Un hrisov de la 1674 al domnitorului Duca Vodă a pomenit existența unei poteci peste munte de la Timiș la Predeal, pe care mărfurile erau transportate cu caii, apoi la Campina de unde erau urcate in chervane.
Denumirea de “Predeal” a fost menționată documentar pentru prima dată în 1705 într-o scrisoare a voievodului Constantin Brâncoveanu catre “jupan Andreas" , mare jude al cetății Brașovului, în legătură cu un transport de marfă:
“Sa pohtești dumneata pe comandantul den Brașov ca să dea câțiva neamți ajutor, să vie postavul până la hotarul Tatar, adecă pan la Predeal ca să n’aibă postavul vreo zatniceală."
In timpul războiului ruso-turc-austriac, dintre anii 1736-1739, poteca ce trecea prin Predeal a devenit rută de aprovizionare, drum pentru care cu poduri de lemn si porțiuni amenajate rudimentar.
Domnitorul fanariot Ipsilante le-a permis, in 1775, “căruțașilor Prahoveni” accesul pentru transportul mărfurilor de la Brașov la București. Ca urmare, în 1789, drumul prin Predeal a beneficiat de reparații și s-au construit poduri și punți peste râpe. Cu toate acestea, ruta era una foarte periculoasă și nu putea fi folosită decât între lunile mai și octombrie.
In 1787 turcii au declarat război Rusiei, apoi Austriei. Cea din urmă a trimis o armată ce a trecut prin Predeal pentru a-i ajuta pe ruși, dar a fost interceptată de voievodul fanariot Mavrogheni și învinsă chiar la graniță, care era pe linia Predelus, Cioplea, Stadionul Predeal de astăzi, Muchia Fitifoiului, Vf. Baiului.
Un serviciu poștal a fost înființat pe Valea Prahovei în jurul anului 1790, cu punct de lucru la Predeal unde schimbul cailor se facea sub straja domnească.
Tratatul turco-austriac,  din 1794, a transformat Valea Prahovei în cel mai circulat drum între Brașov și București, asigurând rol de seamă Predealului ca punct de trecere a mărfurilor, însoțitorilor de caravană și a dregătorilor.
In anul 1845 domnitorul Gheorghe Bibescu a făcut o vizită în zonă, în urma căreia în 1846 au început studiile, iar în 1847 au început lucrările pentru construcția unei șosele “Sistematice” care să lege Câmpina de Predeal.
In 1848 a izbucnit revoluția și lucrările au fost sistate. Predealul a devenit din nou scena unor lupte aprige între armatele austriece și rusești pornite în apărarea Brașovului și Sibiului în fața secuilor. La 20 februarie 1849, în zona Timiș s-au dat lupte grele. Ungurii au incendiat pădurea forțăndu-i pe austrieci să se retragă la Predeal. Casele au fost jefuite, incendiate, averile familiilor fugare au fost date secuilor. Rușii au intervenit trei luni mai târziu și trupele maghiare au fost învinse. In această acțiune armată au fost folosiți ca iscoade doi localnici, Proca și Zangor, pe drumurile lăturalnice dinspre Valea Râșnoavei.
Știrbei Vodă a adus, în 1852,  un inginer francez pentru a continua construcția șoselei Campina Predeal, așa încât doisprezece ani mai târziu aceasta a fost aproape gata.
In acelasi timp a fost începută construcția șoselei Timiș-Predeal, care, în 1854 a fost terminată și relațiile comerciale dintre Transilvania și Muntenia au cunoscut o dezvoltare fără precedent.
Cel mai important moment din istoria modernă a Predealului este acela al începerii construcției liniei de cale ferată, în 1876. Războiul de Independență a întrerupt lucrările, dar acestea au fost reluate în scurt timp și în data de 10 iunie 1879 primul tren circula între Sinaia și Predeal.
In 1874, o conventie între Romania și Austro-Ungaria a decis construirea unei căi ferate Brașov-Timiș-Predeal, iar lucrările au fost terminate abia în 1882.
Valea Prahovei era populată la început de mocani (oieri), schimnici (pustnici, sihaștrii),  iar în zona Predeal se pomeneste despre schitul Predeal, construit în 1774 de călugărul Ioanichie. Odată cu dezvoltarea rutei comerciale în zona Predeal - greu accesibilă și izolată – își aflau adăpost tâlharii ce jefuiau “la drumul mare” băgând spaima în drumeți, monahi, sau păstori.
Existenta unui  han la Gura Râșnoavei a fost semnalată în 1700. Apoi a altele două, Hanul lui Rujea și Hanul de la Gura Văii Poliștoaca, au fost pomenite pe la 1750.
Incepând cu anul 1790, pe  Valea Prahovei s-a înființat un serviciu poștal.
Hanurile, schitul de lemn, punctul de lucru vamal, au făcut ca Predealul să-și definească treptat existența gospodărească și să prindă contur ca o comunitate permanentă. Prima gospodărie avându-l ca proprietar pe un anume Moise Zangor, venit din Comarnic,  a fost construită în anul 1830,  iar începând cu 1852, când Predealul a devenit punct de vamă, populația localității a sporit. Casele aveau arhitectura tipică pentru Valea Prahovei, cu temelii de piatră, construite din bârne groase, cu acoperiș de șindrilă.
In 1877, când a izbucnit Războiul de Independență, Predealul și-a adus aportul și a trimis peste 200 de tineri, constituind o companie de dorobanți. Aceștia au intrat victorioși în Vidin și au fost decorați de asemenea la Plevna și Rahova.
La data de 31 mai 1874,la București a fost semnată convenția dintre Austro-Ungaria și România pentru a fi construită linia ferată Ploiești-Brașov cu joncțiunea la punctul Predeal. Acest proiect a ajutat la formarea orașului Predeal, și a început construcția și darea în folosință a liniei ferate și a gării de la frontieră, Gara Predeal.
In anul 1879 a fost inaugurată calea ferată. Peste un an de zile, Predealul a devenit sat în cadrul comunei Podul Neagului. Mai târziu în anul 1891, autoritățile au decis încurajarea creșterii democratice și ofereau tinerilor căsătoriți casă și fâneață. In paralel, căile ferate se dezvoltau, iar în anul 1882, s-a făcut la Predeal joncțiunea liniei ferate Ploiești-Predeal-Timișu de Sus-Brașov. O altă realizare a avut loc între 1 martie 1933 și 10 ianuarie 1940: a fost construită calea ferată dublă Câmpina-Predeal-Brașov
In 1884 a luat ființă comuna Predeal, iar în 1885 a fost ales primul primar, Gheorghe Dogărescu și s-a constituit primul Consiliu Comunal.
In Primul Război Mondial, în octombrie 1916, Predealul a devenit scena unor lupte crâncene, a fost bombardat puternic de artileria germană. Localitatea a fost ocupată și trupele române s-au retras pe Valea Prahovei. Populația s-a refugiat spre sud, dar după terminarea luptelor s-au intors doar vreo 20 de familii care, într-o localitate devastată, au trăit din hrana furnizată de comandatură.  In timpul luptelor a căzut răpus de gloanțe poetul Mihail Săulescu.
După război localitatea a început să se refacă. Intre anii 1926-1928 s-a realizat electrificarea localității și datorită dezvoltării aviației românești a fost înființată stațiunea Meteorologică Sinoptica , sub direcția Institutului Meteorologic Central București.
Dezvoltarea localității a fost rapidă, prin construcția de străzi, poduri, rețea de canalizare, instalații de apă potabilă, transformând Predealul într-o locație montană vizitată de numeroși turiști, pentru peisagistica extraordinară și binefacerile climei. In această perioadă turismul montan a luat amploare, după modelul austriac. Au fost construite cabane, au fost marcate trasee, au fost trasate pârtii de schi, unele dotate chiar cu instalații pe cablu. S-au construit deja două hoteluri, Predeal si Palace, un cazinou, șase restaurante, o sală de dans, unde se organizau baluri si ceaiuri dansante, cofetărie, berărie, magazine diverse, etc.
Popularitatea localității a crescut mai ales după marea criza economică de la începutul anilor 30 când “lumea bună”, obișnuită cu prezența în Sinaia datorită familiei regale, și-a întors privirea spre Predeal construind case de odihnă. Aici veneau în vacanță familia Brătianu, legionarul Zelea Codreanu, primul ministru Gigurtu, familia industriașului Mociornița și mulți alții. In 1933, Mareșalul Ion Antonescu a construit vila “Căprioara” și pentru că era pasionat de schi, in spatele vilei a amenajat și o pârtie pe care să poată schia în voie ori de câte ori venea în Predeal. Tot în aceiași zonă, în 1938, și-a construit o casă de vacanță ambasadorul la Londra din acea vreme, Viorel Tilea, care la sfârșitul mandatului a rămas în Anglia și a făcut cadou vila familiei regale. O vilă cochetă, cu o arhitectură superbă, a devenit una dintre destinațiile preferate ș a fost folosită drept cabană de vânătoare până în 1948 când a fost naționalizată. Mai târziu vila a devenit locul în care familia Ceaușescu își primea oaspeții, Regele Hussein al Iordaniei, Yasser Arafat, sau alți lideri de partid din țările membre ale Tratatului de la Varșovia. De altfel toate fostele case de vacanță din Predeal au devenit case de protocol ale CC al PCR și  au fost exploatate și întreținute până la începutul anilor ’90 când a început retrocedarea lor către urmașii foștilor proprietary, sau când au fost acaparate de noii excroci politici.
O a doua perioadă de dezvoltare masivă și de transformare a Predealului a avut loc începand cu anii ’60 când pe Valea Prahovei s-au întreprins lucrări de modernizare a drumurilor și stațiunilor. La 9 decembrie 1968 a fost inaugurată calea ferată electrificată Brasov-Predeal , primul traseu feroviar electrificat din Romania.
Situarea într-o zonă cu mare potențial turistic, dezvoltarea și sistematizarea infrastructurii, a unităților de cazare, modernizarea  domeniului schiabil si a instalatiilor de  transport pe cablu, au transformat orașul Predeal într-un punct de atracție turistică în tot timpul anului, atât pentru români cât și pentru străini, acesta devenind,  în 1992, stațiune climaterică.



Predeal - cele două biserici ale mănăstirii

Predeal - Clăbucet Sosire - 2012

Predeal - Monumentul apelor - interbelic

Predeal - Vila Căprioara care a aparținut Mareșalului Ion antonescu - construcție interbelică

Predeal - Telescaun către Clăbucet Plecare - 2000

Predeal - Gara CFR construită în 1968

Predeal - Terasa și Hotelul Dragului - după 2000. Aici luam masa cu Carmen

Predeal - terasa Dragului 2000 -unde luam masa  cu Carmen

Predeal- Monumentul Apărătorii Predealului - plasat în piața gării CFR

Predeal - 1900

Predeal- Biserica Sfinții Constantin și Elena - construită în centrul Predealului între 2004-2007

Predeal - Vama ungară - 2004

Predeal - Mănăstirea Sf. Nicolae - Biserica mare (construită mai târziu)


Predeal - Hotel Robinson - plasat vis-a-vis de Hotel Predeal (ambele ale Gospodăriei de partid)



Predeal - Hotel Robinson - vedere din strada foarte înclinată

Predeal - Hotel restaurant Robinson - curte - prin anii 70-80 aici schiau copii și începătorii

Predeal - Hotel Predeal (Complex Robinson) - anii 70

Predeal - Hotel-Vila Select - spre cabana Trei Brazi - după 2000
Predeal - casa veche by gabi@vram
Predeal - casă veche 1920-30

Predeal - Vilă  pe Cioplea


Predeal - Primăria cu o fostă sală de cinematograf înainte de 1989

Predeal - Hotel Orizont - vedere dinspre Trei Brazi

Predeal - Vila de protocol a lui Ceaușescu

Predeal - Vila de protocol a lui Ceaușescu - pe Cioplea

Predeal - Vila Take Ionescu - Vila Negoiu după naționalizare

Predeal - Vila Mareșal Antonescu


Predeal - Casă de odihnă - devenit Hotel Carmen, apoi Carmen - Ana. In prezent demolată ca și clădirea de alături - central, pe marginea șoselei spre București. In 2016 pe acest loc s-a ridicat un nou și modern Hotel CARMEN


Predeal - 1940 - vedere spre Cioplea


Predeal - vedere generală -1953

Predeal - vedere de pe Cioplea - anii 40
Predeal - Cioplea 1955
Predeal  - Vedere pe Cioplea 1953

Predeal - vedere spre Cioplea - anii 50


Predeal - Cioplea - 1957
Predeal - Casă de odihnă pe Cioplea - anii 50

Predeal - Cioplea - 1957


Predeal - Cioplea 1957


Predeal - vedere spre Cioplea - 1958

Predeal- vedere spre Cioplea - 1959

Predeal - vedere spre Cioplea - 1959

Predeal - Cioplea 1960


Predeal - Cioplea 1962

Predeal - drumul spre cabana Cioplea - 1961


Predeal - Cabana Ciplea 1964 (ulterior Robinson)


Vilă pe Cioplea  1965


Predeal - Hotelul Cioplea (fosta vilă a Mareșalului Ion Antonescu numită Căprioara) - 1963


Predeal - Vila Căprioara (fosta vilă a mareșalului Ion Antonescu)

Predeal - cabana Cioplea - 1975


Predeal - Hotel Cioplea 1979


Predeal - vedere spre Cioplea - 1962

Predeal - vedere spre Cioplea - 1962

Predeal - Casă de Odihnă -Va deveni vila lui Ceaușescu pentru două
decenii. In prezent (2000) - Casa Țărănească - 1961

Predeal - vedere de pe Cioplea - 1962 (aceeași de mai sus)

Predeal - vedere spre Cioplea 1963

Predeal - vedere spre Cioplea 1965

Predeal - cedere de pe Cioplea spre Munții Bucegi - 1963

Predeal - vedere de pe Cioplea spre Munții Bucegi - 1967

Predeal - vedere de pe Cioplea spre Munții Bucegi - 1973

Predeal - vedere de pe Cioplea spre Munții Bucegi - anii 70

Predeal - vedere generală - 1949

Predeal - vedere generală - 1950


Predeal central - Casă de odihnă - devenită Hotel Carmen, apoi Hotel Carmen-Ana,- acum zonă demolată pe șoseaua spre București, partea de vest - 1952

Predeal - vedere spre cartier de vest cu munți - 1956

Predeal - case de odihnă în cartier de vest - 1958 (în dreapta vila Mociornița- în spate Postăvaru

Predeal - vedere 1961

Predeal - anii 50

Predeal - Casă de odihnă - 1958


Predeal - Vila Postăvarul - 1965

Predeal - vile interbelice - 1968


Predeal - Casa de odihă 7 Noiembrie - viitorul Hotel Rozmarin - 1955


Predeal - Casa de odihnă 7 Noiembrie (Hotel Rozmarin) - 1955

Predeal - Casa de Odihnă 7 Noiembrie - 1959


Predeal - Casa de Odihnă 7 Noiembrie 1959

Predeal - Casa de Odihnă 7 noiembrie - 1960 și 1962 (Hotel Rozmarin)

Predeal - vedere generală cu cu casa de odihnă 7 Noiembrie (Hotel Rozmarin)

Predeal - Hotel Rozmarin - 1970

Predeal - vedere de pe Cioplea spre Hotel Rozmarin - anii 70

Predeal - vedere de pe Ciplea spre Hotel Orizont - 1988


Predeal - vedere spre  masivul Postăvarul de pe Cioplea - 1963


Predeal - vedere spre masivul Postăvarul de pe Cioplea - 1965

Predeal - vedere spre masivul Postăvarul la ieșirea din oraș spre Brașov - 1967


Predeal - vedere spre Munții Bucegi - 1967


Predeal - vedere spre masivul Piatra Mare

Predeal - vedere spre masivul Piatra Mare

Predeal - vedere de pe Cioplea - 1954


Predeal- vedere de pe Cioplea spre masivul Piatra Mare - 1955

Predeal - vedere spre Munții Bucegi - 1956

Predeal - vedere spre Cioplea - 1962


Predeal - vedere spre Cioplea - începutul anilor 60 (foto de pe terasa Casei de odihnă 7 Noiembrie


Predeal - vedere spre cartierul de vest de pe Ciplea (în centru Hotel Bulevard)- 1062


Predeal - 1965/1966 - intrarea dinspre Brașov

Predeal - 1965 - vedere spre Cioplea

Predeal - vedere spre Cioplea - anii de început 60


Predeal - vedere spre Cioplea - 1967

Predeal - intrarea dinspre Brașov și masivul Postăvarul


Predeal - Casa de odihnă 7 Noiembrie (Hotel Rozmarin) - 1965 - în spate masivul Postăvarul

Predeal - vedere spre munții Bucegi (Kriger) - 1965 - în dreapta Casa de Cultură iar în stânga ei Poșta


Predeal - Casă de Odihnă - începutul anilor 60 - intrarea dinspre Brașov.
Se pare că se numea 23 August


Predeal - Casa de Odihnă (23 August) la intrarea dinspre Brașov - 1965 - In spate masivul Postăvarul

Predea - vedere spre Munții Bucegi - 1967

Predeal - vedere spre Cioplea - 1967

Predeal - viitorul Hotel restaurant Robinson - 1982


Predeal - Hotel Bulevard - numit Casa de Odihnă 9 Mai sau Nr. 18 - în 1954 și anii 50


Predeal -  1966 - în stânga viitorul Hotel Bulevard - vedere spre Brașov


Predeal - Casa de Odihnă 9 Mai (Hotel Bulevard) - 1962 - vedere din spate și masivul Piatra Mare


Predeal - vis-a-vis de Hotel Carmen - începutul anilor 80


Predeal - vile interbelice - 1968


Predeal - Complexul comercial din centrul orașului - 1971


Predeal - Complexul Comercial din centrul orașului - 1970


Predeal- 1970 - Consiliul Popular (fosta vilă Mociornița)


Predeal - Fosta și actuala Vilă Mociornița - 2009



Predeal - vedere de pe Cioplea - 1974 - în stânga spatele Complexului Comercial, în centru Poșta cu două etaje și în dreapta ei Casa de Cultură cu sală de cinema.

Predeal - latura nordică a Complexului Comercial -1972


Predeal - Complexul comercial - 1986 - și șoseaua Brașov (stânga) - București


Predeal - Gara cea nouă construită în 1968  - foto 1971


Predeal - Gara CFR - 1986


Predeal - biserica cea mică șimai veche a Mănăstirii - 1996
Monument istoric 1774


Predeal - Cabana Poiana Secuilor - 1965


Predeal- Cabana Poiana Secuilor - 1965


Predeal - Cabana Poiana Secuilor - 1967


Predeal - Cabana Trei Brazi - 1962


Predeal - Cabana Hotel nouă Trei Brazi -1977


Predeal - Cabana Hotel Trei Brazi - 1979


Predeal - Cabana Hotel Trei Brazi și în dreapta cabana cea veche - 1982


Predeal - Cabana Hotel Trei Brazi - 1983


Predeal - Cabana Pârâul Rece - 1965


Predeal - Cabana Pârâul Rece - 1966


Predeal- Pârâul Rece - 1988


Predeal - Cabana Gârbova - 1972 (avea un singur nivel înainte de renovare)

Predeal - Cabana Gârbova - 1984 (cu un singur nivel înainte de renovare)


Predeal - Cabana Clăbucetul Taurului - 1952


Predeal - Clăbucetul Taurului - 1952


Predeal - Cabana Clăbucet (sosire) - 1957


Predeal - Cabana Clăbucet (sosire) - 1970



Predeal - Cabana Clăbucet Sosire - 1971


Predeal - Cabana Clăbucet Sosire (Kruger) - 1974


Predeal - Cabana Clăbucet Sosire - 1974


Predeal - Cabana Clăbucet Sosire - 1975


Predeal - Cabana Clăbucet Sosire - 1988


Predeal - Cabana Clăbucet Sosire - Festivalul schiului - 1988


Predeal - vedere spre Clăbucet - 1989


Predeal - O parte din Complexul Clăbucet Sosire - 1995 - și Munții Bucegi


Predeal - Cabana Hotel Clăbucet Plecare - 1973


Predeal - Cabana Hotel Clăbucet Plecare - 1974 - (a  ars în 2002)


- Predeal - Cabana Hotel Clăbucet Plecare - 70-80


Predeal -Hotel Predeal (Gospodăria de partid) - 1971

Predeal - Hotel Predeal - 1972


Predeal - Hotel Predeal - 1972 - (Gospodăria de partid)


Predeal - Hotel Predeal - 1976


Predeal - Hotel Orizont - 1978


Predeal - Hotel Orizont - 1980


Predeal - Hotel Orizont - 1981 (după 1990 spațiul s-a umplut cu mici
hoteluri și vile cochete, pe drumul spre Trei Brazi)


Predeal - Hotel Carmen - 1966


Predeal - Hotel Carmen - anii 70


Predeal - vedere spre Munții bucegi de pe Cioplea


Predeal - Valea Prahovei - 1979


Predeal- intrarea dinspre București - 1949

Predeal - Vila de un milion fostă a Marealului Ion Antonescu se află revendicată de trei moștenitoare
fără șanse juridice.
Predeal - Mareșalul Iom antonescu și vila sa din Predeal

Predeal - Vila familiei Voiculescu- figură odioasă de parvenit a fost vândută de ANAF (finanțele Publice)

Predeal - Vila Hotel Porumbița a aparținut unui nepot al dr. Ana Aslan,
a cărei familie deținea o avere imensă.

Predeal - cabana Trei Brazi cea veche

Predeal - Monumentul Mihail Săulescu (23 feb. 1888 - 30 sept 191- la intrarea dinspre Brașov - în nordul orașului la prima serpentină spre  Brașov
Cimitirul Eroilor Timisul de Sus
















Inainte de Predeal se află pe marginea serpentinei
șoselei Brașov - Predeal
Monumente Predeal
Predeal- Monumentul de pe Valea Râșnoavei - 1938

Predeal - Casă de Odihnă (naționalizată ca mai toat - anii 40

Predeal - Vama Română - 1916

Predeal - Granița - 1916

Predeal - Cabana Clăbucet - 1965

Predeal - vedere din Hotel Bulevard- 2000

Predeal - aglomerare de noi construcții la Clăbucet Sosire 2002

Predeal - casă particulară - anii 20-30

Predeal - Vila Mociornița devenită Sfatul Popular - 1957

Predeal - vedere spre gară de pe Cioplea - 1933

Predeal - 2000 - Munții Bucegi

Predeal - Hotel Cabana Schiorilor - 2000

Predeal - Vila de protocol a lui Ceaușescu 1980

Predeal - Cabana Secuilor - 1070 metri altitudine
PREDEAL
Predeal - 2014 - zonă centrală, abatere din șoseaua spre București- Pe locul unde se află clădirea cu garnitură galbenă 9atelier-spălătorie) se afla înainte de 1989 stația de benzină a orașului (o gheretă de metalși o singură pompă). Se stătea la coadă cu o seară înainte.
PREDEAL
Predeal - clădirea cu destinație medicală - vis-a-vis de Hotel Bulevard - 2014
PREDEAL
Predeal - 2014 - Complexul Comercial dinainte de 1989 a ajuns o adunătură de buticuri sărăcăcioase.
PREDEAL
Predeal - Gara și blocuri de la baza cartierului Cioplea - 2014
PREDEAL
Predeal - în preajma gării  cu vedere spre cartierul de jos de pe Cioplea
Predeal - Vila select - spre Trei Brazi - 2014





















Predeal - Hotel AURA - 2014

Predeal - Vila Select - pe șoseaua spre Trei Brazi

Predeal - vilă particulară - 1920-30

Predeal - 1915 - Monumentul Apelor

Predeal - vederte spre cartierul vechi dinspre vest de pe cioplea - anii 60

Predeal- vedere spre masivul Postăvarul - anii 50-60

Predeal - vedere generală și Gara spre Cioplea

Predeal- Gara bombardată de germano-austrieci în octombrie 1916

 Predeal - vedere spre Gară și cioplea - anii 20

Predeal - vedere spre Gară dinspre Cioplea - anii 20

Predeal - Vila Manu - anii 30

Predeal  - coborâre de pe Cioplea cu vedre spre Munții Bucegi

Predeal - Hotel Restaurant Rozmarin - anii 70

Predeal - vedere de pe Cioplea spre Munții Bucegi - anii 60

Predeal - cu trăsura la trei Brazi - anii 60

Predeal - vedere de iarnă pe Cioplea - anii 70

Predeal - Gara văzută dinspre Cioplea - anii 20 -  și vârful Bucșoiul

Predeal - urmele bombardamentului din octombrie 1916 al germano-austro-ungarilor

Predeal - urme de început al bombardamentului inamic din octombrie 1916

Predeal- cabana Trei Brazi - anii 50

Predeal - vedere spre masivul Podragul - anii 20 - în dreapta jos Monumentul Apelor din 1905
3a
Predeal - fostul Chioșc din fostul parc al Predealului - anii 30 - se afla la sud de actuala clădire
a băncii BRD (Banca de Reconstrucție și Dezvoltare)
România - Delcampe.net
Predeal -  Monumentul Apelor - 1905

Predeal - Vama română - înainte de 1916

Predeal - Gara - înainte de 1916
Predeal- Gara - anii 30
Mănăstirea Predeal - anii 30

Predeal - Sanatoriul de nevroze - anii 60
Predeal - care a atacat un turist - 2013

Predeal - Hotel Holidays - 2012 - central

Predeal- Cabana Poiana Izvoarelor (între Predeal și Bușteni)











Predeal - Hotel Bulevard - clădire veche interbelică