sâmbătă, 19 martie 2016

DIVERSE


PREDEAL - vedere generală - anii 20-30
Imagini pentru Craiova fotografii vechi
Craiova - Școala Profesională

DUNĂREA LA CAZANE
Imagine similară
Biserica Sf. Dumitru - Hârlău

CABANA CLĂBUCET PLECARE X



CHELETUL DE BETON AL FOSTEI CABANE

Situată la o altitudine de 1456 m, Cabana Clabucet Plecare a fost ani la rând un loc emblematic pentru orașul-stațiune Predeal. Cabana Clabucet oferea o panoramă unică asupra abruptului prahovean al Bucegilor și a țării Bârsei. Având posibilitatea de a caza 80 de persoane, cabana era punctul de plecare spre numeroase trasee montane de mare frumusețe, iar iarna schiorii porneau de aici pe pârtiile Predealului. Cladirea a fost mistuită de un incendiu în anul 1999, iar de atunci a rămas în paragină. Incendiul a fost produsă de o explozie a unei pungi de gaz metan din subsol, instalația fiind veche de treizeci și unu de ani și ar fi trebuit schimbată din 1988. Deși la acel moment se afla în patrimoniul societății Predeal SA (la care acționar majoritar era statul), cabana era administrată de o familie care a rămas pe drumuri în urma investițiilor făcute pe care nu au mai apucat să le amortizeze. In 2005, fiscul a scos la licitație imobilul ca urmare a datoriilor acumulate la buget, aceasta fiind cumpărată de fostul tenismen Marcel Butuza, actualmente un om de afaceri a cărui avere a fost estimată la aproape un miliard de euro. Butuza este, totodată, unul dintre cei care a contribuit la reabilitarea pârtiilor din Predeal. La momentul achiziției acesta a promis că va face din Clabucet unul dintre cele mai mari și mai atractive centre turistice din regiune. La finele anului 2010 clădirea se prezenta deplorabil, degradându-se sub privirile turiștilor, iar investițiile promise par să fi rămas doar o legendă.

Direcţia Finanţelor Publice Braşov pentru a recupera din datoriile de 2,3 miliarde de lei pe care le acumulase la bugetul statului societatea Predeal SA, care a avut în proprietate spaţiul. Butuza a fost singurul care a licitat pentru cabană şi a reuşit să o cumpere cu 1,814 miliarde de lei, sumă la care se adaugă TVA. Finanţiştii spun că Marcel Butuza a fost singurul ofertant şi, de aceea, a plătit pentru cabană preţul la care a fost evaluată.





CABANA CLĂBUCET PLECARE -în spate ruina de beton a fostei cabane - 2012



CABANA CLĂBUCET PLECARE -  ruină - 2015

CABANA GÂRBOVA X


Cabana Gârbova Predeal

CABANA GÂRBOVA - munții BAIULUI - 2010 - 1350 metri altitudine

Cabana Gârbova Predeal

CABANA GÂRBOVA - 2009

16 camere a două paturi, baie proprie,apă rece și caldă permanent, TV și frigider
Restaurant cu 90 de locuri. Mâncare tradițional românească.
Se află plasată sub vârful Clăbucetul Taurului (1550 metri).
Acces tot timpul anului pe traseul Predeal, Cabana Clăbucet Sosire, Cabana Clăbucet Plecare, Cabana Gârbova, Azuga (marcat). Traseul se poate parcurge în 3 ore din Predeal la Gârbova. porțiunea dintre cabanele Clăbucet Sosire și Clăbucet Plecare se poate parcurge în numai 20 de minute prin folosirea transportului prin cablu.



CABANA GÂRBOVA - Munții BAIULUI - 1350 metri altitudine



CABANA CLĂBUCET PLECARE -  prozorie - 2012



CABANA GÂRBOVA - anii 90




CABANA GÂRBOVA -  renovată - 2015



CABANA GÂRBOVA - 2010



CABANA GÂRBOVA - 2012 - proprietate privată. In 2012 cabana se afla în renovare.




CABANA BALEIA X




CABANA BALEIA - în paragină - 1410 metri



CABANA BALEIA - în paragină

O poveste tristă aflată de la cei ce au cunoscut și cunosc situația cabanei
A fost cândva principala atracție turistică a Retezatului. Acum mai amintește de ea doar un indicator nou, de pe DN 66, Petroșani – Simeria, amplasat lângă satul Pui. Atât. Nimeni nu mai urcă la cabana Baleia din două cauze care se reclamă, oarecum, una pe cealaltă: cabana este închisă, iar drumul cu caracter rutier este aproape imposibil de parcurs. Proprietarul dă vina pe drum, autoritățile dau vina pe soartă. In ultimii ani, turiști experimentați, mari amatori ai muntelui, au mai urcat la Cabana Baleia, dar au fost dezamagiți. Vechea cabană este închisă și în paragină, iar noua cabană de aici nu e terminată.
Cândva Baleia, situata in jumătatea estica a masivului, era principalul punct de atracție al Retezatului pentru turiști. Din anii ‘70 însă, Cabana Pietrele a început sa fie la moda în rândul “publicului larg”. In anii 80 s-au dezvoltat și facilitățile de cazare de la Râușor. In “oferta” turistică a Retezatului exista și Cabana Gura Zlata, dar pe cealaltă parte a masivului, la extremitatea vestică. In fiecare sfârșit de săptămână, la Baleia urcau atât hunedoreni cat si turiști din țară. Nu lipseau nici localnicii din comuna Pui care, mai ales vara, organizau aici fel și fel de sărbători și întreceri sportive. O vreme, la Cabana Baleia, sus, la 1400 de metri altitudine, se organiza chiar și un turneu de fotbal între echipele satelor din Pui și Baru. Acum, la Baleia mai ajung din când în când iubitori ai Retezatului care s-au plictisit sa tot meargă, de exemplu, pe “bulevardul” dintre Pietrele – Gențiana – Bucura – Poiana Pelegii. Turiștii vin, se uita tristi la cabana abandonata și pleacă. Unii își exprimă starea provocată de Baleia pe site-urile de profil. Alții își păstrează impresiile doar pentru apropiați. Avel Ritisan, cunoscut de oamenii muntelui din Romania sub numele de “Piff”, stie exact când a început declinul cabanei Baleia: “La sfarsitul lui 1963, începutul lui 1964, s-a dat in folosință viaductul de pe Valea Nucșoarei. Datorita acestui viaduct, drumul spre cabana Pietrele devenise mult mai ușor decât înainte. Traseele de la Pietrele spre principalele vârfuri ale Retezatului sunt mult mai scurte, asa ca lumea a preferat acest loc, in detrimentul cabanei Baleia. Asta cu toate ca, pe vremuri, imi amintesc ca erau aproape in fiecare sfârșit de săptămână peste 100 de turiști care înnoptau la Baleia. Uneori apărea chiar o situație hazlie: unii dormeau pe jos in sala de mese, in timp ce alții luau cina acolo, atât era de aglomerat. Urcam la Baleia cu mașini cu coviltir. Drumul era bunicel, pentru că în principal sindicatele aduceau muncitorii aici pentru distracție si relaxare”.
Avel Ritisan își amintește ca la Baleia se putea si schia intr-o poiana din apropierea cabanei, care acum s-a împădurit puțin. Nu exista pe-atunci vreun teleschi, ci se urca la pas, cu schiurile pe umăr, dar, totuși, locul avea amatori, mai ales ca priveliștile din zona sunt mai mult decât deosebite. Incet – încet, nici localnicii n-au mai urcat la Baleia, iar cabana s-a îndreptat spre uitare. Primarul comunei Pui, Victor Stoica, spune ca, încă din anii ‘80, au început sa se rărească turiștii de la Baleia, fără să dea și o explicație a fenomenului. La începutul anilor 90 cabana s-a închis. Ea a fost apoi cumpărată de la fostul Oficiu Județean de Turism de către un anume Mihai Bărăscu, in 1993, cel care deține si Cabana Gura Zlata si care nu a mai reușit sa o repună in circuit. “Prima mare problema a vechii cabane este ca s-a tăiat pădurea de pe versantul din spatele ei. Se adunau șuvoaie de apa care treceau, efectiv, prin si pe sub cabana. Apoi, lemnul era afectat grav de o ciuperca. Am încercat sa mai salvez ce se putea salva, dar degeaba. Sa nu mai vorbesc ca a dispărut si mobilierul din cabana, in mai multe rânduri. Apoi am decis sa încerc sa ridic una noua, din cărămidă, cu mai puține locuri de cazare, doar vreo 10. Am rupt trei mașini pe drumul de la Pui la Baleia. Ultimii 15 – 18 kilometri sunt de-a dreptul criminali. Nici nu mai știu de câte ori am ajuns cu mașina în râpă. Apoi, am încercat și sa transport materiale cu camionul, dar ma costa, de exemplu, 3 milioane de lei vechi nisipul si pentru transportul pana acolo mi se cereau 8 milioane. Drumul e marea problema a acelei zone. In ultimii ani s-au băgat bani pe o alta vale, pe Stana de Rau, iar pe valea către Baleia nu s-a făcut aproape nimic. Acum, dacă-și mai da drumul activitatea de la Gura Zlata, ce câștigam jos (pe Valea Râului mare – n.red.) investim sus, la Baleia. Poate ca in doi sau trei ani vom reuși sa o redeschidem”, explica Mihai Bărăscu.
Bărăscu adaugă că nu a reușit încă sa rezolve nici măcar problema terenului ocupat de cabana: “Primăria deține terenul din zona, dar nu este intabulata cu el. In condițiile astea nu te poți mișca aproape deloc. Am băgat, pana in 1997 vreo 400 de milioane de lei vechi in cabana cea noua, dar, după aceea, nu a prea avut rost sa mai continuam investiția. Am chemat sus, pe cheltuiala mea, topometrist de la Deva, am făcut tot ce puteam eu sa fac dar... Repet, drumul este criminal. Situația terenului este încurcata si, uite-asa, noi stam blocați când am putea sa accesam măcar 100.000 de euro bani europeni pentru o cabana cu toate cele necesare, de la apa și mobilier până la energie electrica produsa de panouri solare”, spune supărat proprietarul. Victor Stoica, primarul comunei Pui, spune ca instituția pe care o reprezinta nu poate face mare lucru: “Drumul spre cabana Baleia este drum județean, asa ca de el trebuie sa se ocupe Consiliul Județean. Am discutat de mai multe ori cu domnul președinte (Mircea Molot – n.red.) pe problema reabilitării lui. A rămas ca, mai întâi, Consiliul Județean investește in drumuri din zone mai populate, pentru ca asa este si logic. După mine, la ora actuala, cu Loganul se poate urca pe el, doar ca te cam scutura. E drept însă ca drumul este folosit acum in principal pentru transport de masa lemnoasa. Noi avem acolo 60 de hectare de teren si suntem dispuși sa-l punem la dispoziția oricărui investitor interesat, sa-l concesionam ori sa-l închiriem, și chiar să și ajutam cu ce putem, dacă este vorba de un proiect clar si coerent”.
Nicolae Timaru are acum 86 de ani și încă mai urcă în Retezat, din când în când. A fost cel mai longeviv cabanier de la Baleia și știe prea bine începuturile fostei atracții turistice. “Cabana Baleia a fost inaugurată în 1937 și a fost construită, ca și cea de la Pietrele, la inițiativa Turing Clubului României – filiala Deva. A funcționat până în 1940. Pe perioada războiului, tot cazarmamentul a fost coborât in satul Râu Bărbat. Cabana Baleia s-a redeschis în 1946. Eu am preluat-o în 1949 și am activat acolo cabanier până în 1956. In 1962 s-a închis oficial, dar ea a mai funcționat multă vreme după aceea, neoficial, ca unitate de cazare. Erau diverși indivizi din comuna Pui care mai urcau în zonă cu animale la pășunat și, probabil, se ocupau și de cabană. Nu mai știu exact”, povestește Nicolae Timaru. Bătrânul spune ca, pe vremuri, turiștii veneau la Baleia nicidecum pentru schi, ci pentru a-și încărca bateriile. O categorie a vizitatorilor o constituiau cei suferinzi de boala Bazedof, o afecțiune a tiroidei: “Veneau din Cluj, din Timișoara, din București și stăteau câte doua sau trei săptămâni. E drept că se puteau și se mai pot face și câteva trasee, în principal spre Stâna de Râu – traseu de patru ore, și spre Pietrele – pe lângă Lacul Galeșu – traseu de șapte ore. Aveam la Baleia un restaurant bine organizat, cu bucătari și chelneri, cabana avea și un îngrijitor permanent. Erau, la parter, patru camere de câte doua paturi, iar sus o camera era cu 10 locuri, una cu cinci, una de o persoana și alte patru de câte doua paturi. In plus, in pod, pe priciuri puteau dormi 100 de persoane. Am urcat acum doi ani la Baleia si m-a apucat plânsul când am văzut ce-a mai rămas. Aproape nimic. S-a furat de acolo tot ce s-a putut fura. Din cabana de piatră, că mai era una, ceva mai mică, nu mai este acum decât fundația. Te doare sufletul când o vezi”.


vineri, 18 martie 2016

CABANA LOLAIA X



CABANA LOLAIA - 2013

Altitudine: 1035 metri
Localizare: La 100 metri de intrarea in Parcul National Retezat si la 15 minute de mers pe jos de Cascada Lolaia
Capacitate de cazare: 76 locuri in 14 camere cu 4 si 6 paturi (camera are grup sanitar propriu si apa caldă non-stop)
Dotari: Restaurant, sală de mese, bar, terasă, incalzire centrală, foișor în curte, grătar, parcare, loc de joacă pentru copii, loc de campare



CABANA LOLAIA -2013



CASCADA LOLAIA

Situată în partea nordică a munților Retezat Cascada Lolaia este una dintre cele mai frumoase obiective din Retezat. Este accesibilă din traseul Ohaba-Pietrele - cu mașina până la Cârnic. Cascada se află la altitudinea de 1050 m, în valea Nucșoara care a colectat apele pârâurilor: Pietrele, Valea Rea, Stânișoara și Galeșu.
Diferența mare de nivel crează o lume de vis foarte sălbatică, mai ales pe pârâul Pietrele, dând naștere la o sumedenie de cascade mici, culminând în Cascada Lolaia. Accesul la cascadă a fost amenajat cu trepte și balustrade din lemn. Înălțimea cascadei este în jur de 13-15 m.



CASCADA LOLAIA

De aici în condiţii de vară se poate ajunge la Cabana pietrele în 2 ore, Cabana Genţiana în 2,5 ore, Lacul Galeşu în 3,5 ore, Lacul Bucura în 4,5 ore, Vârful Retezat în 5,5 ore.

 Cabana este deschisa tot anul
  Este necesara rezervarea atat pe timpul verii cat si pe timpul iernii
  Personalul este foarte cald si primitor
  In cazul in care doriti sa serviti masa anuntati asta in momentul in care efectuati rezervarea
  Mancarea foarte buna, preturi mici

  Nu existĂ semnal in orice retea mobila (Orange).





CASCADA LOLAIA -  iarna

CABANA GENȚIANA X




CABANA - REFUGIU GENȚIANA - 2012

Altitudine: 1672 metri
Localizare: In poiana Gențiana, pe valea Pietrele, aproape de limita pădurii
Capacitate de cazare: 42 locuri (24 la mansardă, pe priciuri, și 18 într-o cameră la parter)
Dotari: Sală de mese, panouri voltaice+generator pentru electricitate, centrală termica pe lemne+sobe de teracotă pentru încalzire, termopane, grup sanitar la interior, apă potabilă doar la bucătărie.

Acces: - Din Cârnic, via Cabana Pietrele drum lat asemănător cu cel forestier (maxim 1,5-2 h)





CABANA - REFUGIU GENȚIANA - 2010



CABANA - REFUGIU GENȚIANA - 2010 - 1670 metri

A fost construiă în 1963, cu scop de refugiu. După anii '90 a fost lăsată în paragină, iar în 1998 a fost cumpărată, de la S.R.L. Sarmis S.A., de către Asociația Montan Club Floarea Reginei Valea Jiului, care o deține și în prezent.



CABANA - REFUGIU GENȚIANA - 2009

- Fost refugiu, acum cabană turistic; clasificare o stea
- Nu este administrata Salvamont si este in arie protejata
- Program de funcționare: permanent
- Condițiile sunt bune, cabanierii amabili
- Nu oferă mâncare, nu este buffet.
- Se servesc doar ceaiuri.
- Nu se acceptă animale de companie.

- Se construiește o anexă pentru uscarea bocancilor și echipamentului turiștilor.



CABANA - REFUGIU GENȘIANA - 2011

CABANA - REFUGIU GENȚIANA



CABANA - REFUGIU GENȚIANA - 2009 - 1672 metri



CABANA - REFUGIU GENȚIANA - 2013



CABANA - REFUGIU GENȚIANA - 2014



CABANA -REFUGIU GENȚIANA - 2014 - extindere laterală


REFUGIUL SALVAMONT BUCURA X




REFUGIUL SALVAMONT BUCURA - 2050 metri
Cazare 10-15 locuri pe priciuri suprapuse, apă (aproape cuburi de gheață) de la pârâiașul  din apropiere. Cazarea la acest refugiu se aprobă numai în cazuri de bunăvoință, sau de forță majoră.


REFUGIUL SALVAMONT BUCURA - peisaj obișnuit 8-9 luni pe an

CABANA BUTA X




CABANA BUTA  - anii 90 - cabana refăcută după incendiu.

Altitudine: 1580 metri
Localizare: Intr-o poieniță pe muntele Buta, in Parcul National Retezat, pe versantul dinspre Jiul de vest
Capacitate de cazare: 26 locuri in 2 camere cu 6 paturi, 2 camere cu 4 paturi si intr-o altă cabană recent construită, 2 camere cu cate 3 paturi
Dotari: Bufet, generator de curent electric care nu merge permanent

Acces: Se porneste din Petrosani, de unde se poate lua masina sau microbuz. Se trece prin Lupeni spre Cheile Butii. La bifurcatia cu DN66A se deschide traseul de picior, ce durează în jur de 4 ore până la cabană, urmărindu-se poteca marcata cu cruce rosie. Drumul este practicabil în orice sezon.



CABANA BUTA - 2000

Cabana datează de pe vremea lui Carol I, din jurul anului 1900, când era folosită drept cabană de vânătoare, iar ulterior a devenit cabană turistică.
- Cabana este proprietate privata
- Reconstruita in anul 2000 dupa ce a fost mistuita de incendiu
- Este necesara rezervarea atat pe timpul verii cat si pe timpul iernii
- Caldura este din plin, iar paturile sunt foarte confortabile
- Nu aveti priciuri unde va puteti pune sacul de dormit
- Preturile destul de mari practicate pentru cazare
- Mancarea excelenta, pe model slow-food
- Nu exista semnal pentru telefoanele mobile
- Apa de la izvor aflat langa cabana.




CABANA BUTA - în dezvoltare



CABANA BUTA - anii 90



CABANA BUTA - 1580 metri



CABANA BUTA - anii 90



CABANA BUTA - anii 90
Cabana este proprietate privată, dar a suferit un incendiu în anii 90 și proprietarul
a fost nevoit să reclădească prin împrumut bancar.



CABANA BUTA RECONSTRUITĂ - 2000



CABANA BUTA - vedere dinspre munte

joi, 17 martie 2016

CABANA MUNTELE ROȘU X



CABANA MUNTELE ROSU - 1974



CABANA MUNTELE ROȘU - 1280 metri



CABANA MUNTELE ROȘU - 2012

Cabana Muntele Roșu a fost construită în anul 1948 din inițiativa Asociației "Turing-Clubul României", numele cabanei venind de la culoarea bujorilor de munte care acoperă pantele Învecinate. Este a treia cabana ridicata in Masivul Ciucaș după Cabana Alexandru Vlahuță (1937) și Cabana Babarunca (1939). Cabana renovată de curând fiind mai mult un hotel. Cabana Alexandru Vlahuță a fost numită, mai târziu cabana Ciucaș, iar după reconstrucția terminată în 2011, Cabana Vârful Ciucaș.



CABANA MUNTELE ROȘU - 2009



CABANA MUNTELE ROȘU - vechea sală de mese reamenajată



CABANA MUNTELE ROȘU - bujorii de pe pantele înconjurătoare care au dat numele cabanei



CABANA MUNTELE ROȘU - restaurant - 2009

Altitudine: 1280 metri
Localizare: Intr-o poiana de pe versantul sud-vestic al Muntelui Roșu
Capacitate de cazare: 61 locuri in 23 camere cu TV, frigider în Cabana Muntele Rosu, 26 locuri in 7 camere de 3-4 paturi în Cabana Bujorul Roșu și 20 locuri ân 10 căsuțe camping

Dotari: Incălzire centrală, grup sanitar și dușuri comune, restaurant, bar și discotecă



VÂRFUL CIUCAȘ - 1954 metri



STAȚIA SEISMOLOGICĂ CIUCAȘ - construită înainte de 1989



CABANA MUNTELE ROȘU - 1965

- Cabana este deschisă tot anul
- Mai degrabă hotel decât cabana
- Cabana este principala bază turistică din Munții Ciucaș
- Este necesară rezervarea atât pe timpul verii cât și pe timpul iernii
- Serviciile sunt bune, iar prețurile destul de mari.



CABANA MUNTELE ROSU - anii 90



BUJORII ROȘII DIN MASIVUL CIUCAȘ




CABANA BÂRCACIU X




CABANA BÂRCACIU - 1550 metri - 2000

Altitudine: 1550 metri
Localizare: Pe muchia Scărișoarei, la 2 ore distanța de Cabana Poiana Neamțului
Capacitate de cazare: Cca. 60 locuri (24 locuri la prici, 12 locuri in cameră separată, 15-20 locuri în mansardă)
Dotari: Sala de mese, bucătărie, încalzire cu lemne în sobă de teracotă, lumina de la grup electrogen, spălătorie și un duș gen camping cu captare de apa de izvor

Acces: Din orasul Avrig, situat pe DN1 intre Sibiu si Făgăraș, se intră pe drumul care merge spre Fabrica de Sticla, se parcurg cca. 14 km până la Cabana Poiana Neamțului, dintre care peste jumatate este asfaltat; de la cabana Poiana Neamțului se intră pe marcaj cruce rosie, poteca urcând prin pădure pe muchia Scărișoarei până la Bârcaciu.



CABANA BÂRCACIU - 2015



Cabana bârcaciu - 2012

- Cabana este deschisă tot anul
- Este necesară rezervarea atât pe timpul verii cât și pe timpul iernii
- Cabanieri foarte amabili, mâncare foarte bună, prețuri acceptabile
- Meniuri calde tradiționale, iar la cerere meniul poate fi vegetarian
- Se stinge lumina la ora 23:00
- Apa de la izvor aflat lângă cabana.



CABANA BÂRCACIU - 2012



CABANA BÂRCACIU - 2012

Copyright Alpin Photo Festival 2016, Predeal, Cabana SKV Barcaciu

CABANA SKV BÂRCACIU - interbelic

Copyright Alpin Photo Festival 2016, Predeal, cabana Bircaci-Schutzhutte

CABANA SKV BÂRCACIU - antebelic



CABANA BÂRCACIU - 2000



CABANA BÂRCACIU - 2012



CABANA BÂRCACIU - 2012

Galeria foto Cabana Barcaciu-7

CABANA BÂRCACIU - 2013



CABANA BÂRCACIU - inceputuri



CABANA BÂRCACIU - început de primăvară