ENISEI

Enisei este cel mai mare curs de apă ce se varsă în Marea Kara, din bazinul Oceanului Arctic. După o călătorie de peste 4.000 de kilometri, fluviul adună apele celor peste 20.000 de afluenți sau subafluenți, majoritatea din Platoul Siberian Central, alimentând cu apă orașe importante din zonă, precum Krasnoiarsk, Irkutsk sau Bratsk. O dilemă a fluviului este legată de izvorul primordial. Dacă izvoarele coincid cu cele ale râului Marele Enisei, atunci lungimea totală este de 4.092 km. Pe de altă parte, dacă Selenga este primul izvor al fluviului, continuat cu Angara, ce se alimentează din apele Lacului Baikal, atunci lungimea crește mult, la 5.539 km, devenind astfel al doilea cel mai lung curs de apă de pe teritoriul Asiei.

Enisei este supranumit meridianul siberian. Cursul său traversează centrul Siberiei, de la sud spre nord urmând în lung meridianul de 90°, curgând cu vărsare în Marea Kara din Oceanul Arctic, ca și fluvial Obi .

Numele originar al fluviului, limba populației tunguze Ulug Khem, era Ioanesi „apă mare". În secolul al XVII-lea, cazacii sosiți în regiune au numit fluviul preluând numele dintr-un alt dialect tunguz, Enisei („neliniștit”). Numele este de origine turcică, fiind compus din cuvintele ana sau ané „mamă” și sei sau su „râu”. În limba turcă, Yenisu înseamnă „apă nouă”.


                 Pod peste Enisei la Krasnoiarsk

Fluviul Enisei ia naștere la marginea orașului Kâzâl (c.c.a. 106.000 loc.) în republica autonomă Tuva prin conflunța râurilor Marele Enisei (605 km) și Micul Enisei (680 km), care izvorăsc din munții Ostaian (3.492 m), care se întind între Mongolia și Lacul Baikal.
 După punctul de confluență a celor doi afluenți, fluviul Enisei curge într-un lac de acumulare Saiano-Șușenkoe, îngust, cu o lungime de 300 km, lac aferent celei mai mari centrale hidroelectricăe din Rusia și a patra din lume după puterea generată. Centrala a suferit un mare accident în luna august 2015, ceea ce pune în mare pericol industria din zonă, în special cea de aluminiu.

Fluviul Enisei se îndreaptă apoi spre nord prin chei, traversând lanțul muntos Ostaian. Lângă localitatea Abakan, fluviul Enisei primește afluentul cu același nume. In sudul localității Abakan se află lacul de acumulare Krasnoiask, în aval de acest oraș mare, cu o lungime de 400 km. Lacul a luat naștere datorită unui mare baraj de beton și gravitație. Barajul are o înălțime de 124 de metri. A fost construit între anii 1956-1972 și furnizează 6000 de Mwh pentru industria metalurgică foarte dezvoltată. Intre Krasnoiarsk și Minisinsk fluviul este navigabil cu ajutorul ecluzelor. Lacul Krasnoiarsk mai este numit și Marea Krasnoiarsk, Lacul are o suprafață de 2000 de Km pătrați și un volum de 73,3 Km cubi de apă. Are 388 de Km lungime și 15 Km lățime în punctul cel mai larg.  Are o adâncime medie de 36,6 m și una maximă de 105 metri lângă baraj. 

Barajul Krasnoiarsk a afectat și clima locală, o încălzire,, determinând ca apa fluviului să înghețe cu 200-300 Km în aval. Pe timpul iernii siberiene se produce o interacțiune între apa mai caldă din zona barajului și frigul înconjurător, ceea ce dă naștere la o ceață ce acoperă Krasnoiarskul și unele zone din aval. Barajul este dotat cu un canal plan înclinat care ajută ca navele să fie mutate în numai 90 de minute de la un nivel la altul. Sistemul este acționat de un tren electric cu cremalieră. Acea realzare tehncă a fost comemorată pe bancnota de 10 ruble la vremea respectivă. La nord de Krasnoiarsk, într-o depresiune, se varsă afluentul Kan (430 km).
Din nord sosesc, lângă Strelka, apele afluentului Angara, cu lungimea de 1.853 km, după ce a traversat în prealabil Munții Enisei. Angara continuă fluviul Selenga prin Lacul Baikal. Selenga are o lungime de 992, sau 1024 km  și aduce în Lacul Baikal circa 950 de metri cubi de apă pe secundă, ceea ce reprezintă aproape jumătate din aportul de apă în Baikal. Selenga se varsă ân marele lac printr-o deltă de 680 de Km pătrați și o parte in aportul ei de apă se varsă în fluviul Angara.

              Hidrocentrala Brask pe Angara
Angara provine din „Angara superioară” care are cca. 350 de km lungime și izvorește din Platoul Stanovoi (3073 m) de unde curge spre vest prin Republica buriată și se varsă printr-o deltă largă mlăștinoasă în partea nordică a lacului Baikal. Angara superioară cu un debit de 263 m³/s, este parțial navigabil fiind unul dintre cei mai importanți afluenți din cele 336 de ape curgătoare care se varsă în Baikal. Angara care are un debit de 2.071 m³/s curge din Baikal în capătul sud-vestic al lacului la 600 km distanță de locul de vărsare a Angarei superioare în lac. Cu toate că are un debit mare Angara ar avea nevoie de 400 de ani să poată goli lacul Baikal. Fluviul are cursul în direcția nord-vest, alimenează lacul de acumulare Irkutsk care se află la nord de orașul cu aceelași nume, primește apele râului Irkut (488 km), traversează localitatea Angarsk. La câțiva kilometri la nord de Angarsk alimentează barajul Bratsk unde primește apele râului Oka și traversează taiga din Munții centrali ai Siberiei (1.701 m), După orașul Bratsk fluviul devine navigabil.
Barajul Bratsk este unul dintre principalele simboluri ale Siberiei şi a fost finalizat în 1967, deţinând pentru patru ani titlul de cel mai mare producător individual de energie electrică, datorită producţiei anuale de 22.6 TWh. Barajul a condus la formarea Lacului Angara şi a unui rezervor cu suprafaţa de 5540 km patrați. Cu o lungime de 1452 de metri, barajul include la suprafaţă, adică la 125 de metri deasupra nivelului solului, o autostradă şi o linie de cale ferată.

                                Angara la Brask
Travesează în continuare barajul Ust-Ilimsker și primește apele repezi a râului „Tunguska Superioară”, urmat de afluentul Taseyeva, vărsându-se lângă Strelka la 250 km nord de Krasnoiarsk în Enisei care se va vărsa la rândul lui în Oceanul Polar. 
De la intersecția dintre Enisei și Angara începe partea navigabilă cea mai importantă, pe Enisei, din Siberia centrală, dintre Ural și depresiunea Siberiei de vest. Cursul inferior, de 600 km, traversează zona de tundră și taiga, traversează Turuhansk (65°51'N - 88°04'E), cu. 2000 m altitudine și cu 8.900 locuitori.


                                   Krasnoiarsk
Pe cursul inferior urmează afluentul Tunguska inferioară (2.989 km). Aici are o loc o schimbare mică de direcție a fluviului spre nord-vest, străbate cercul polar, unde lângă Kureika primește apele afluentului omonim (640 km), traversează localitățile Igarka (cu 8.045 locuitori, situat la 163 km de cercul polar), apoi Dudinka (port important în comerțul cu blănuri; 25.300 de locuitori). La 100 km în nord este situat orașul Norilsk (213.200 locuitori), într-o regiune bogată în zăcăminte denichel și alte metale rare. Orașul este foarte nociv pentru cei ce lucrează acolo.
La 60 km la nord de Dudinka, Eniseiul se varsă printr-un estuar în golful Enisei din Marea Kara, unde masele de apă produc un curent puternic.